Am ajuns si in Singapore, Elvetia Asiei, aceasta mini-Asie plina de chinezi, malaezieni si indieni. Aceea tara in care pana si introducerea de guma de mestecat este reglementata.
Ne-am invartit cateva ore bune si am apucat sa gustam din farmecul unei tari aflate cu un pas in viitor. Singapore este orasul stat in care guvernul este atotputernic si decide asupra multor aspecte ale locuitorilor, iar incalcarea legii este pedepsita aspru. Guma de mestecat capata valente asemanatoare pietrelor pretioase din minele africane, iar fructul numit durian nu poate fi transportat in mijloacele de transport in comun.
Tot aici, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de independenta, s-au facut repetitii timp de 10 saptamani, cu tot cu avioane si artificii. Ce noroc pe noi, astfel am putut sa admiram cel mai frumos spectacol pirotehnic din viata noastra.
Despre Singapore puteti citi multe si sunt multi calatori si bloggeri care au trecut pe acolo. Pe langa faptul ca este un hub aerian major, Singapore are si farmecul unui oras sclipitor si a unei metropole moderne, genul acela de oras in care totul merge brici si trebuie sa te duci sa-l vezi, pentru ca de ce nu, atunci cand te intorci la tine acasa, sa poti spune muritorilor de rand ” sa vedeti bai ce au aia acolo, la noi n-o sa fie niciodata asa” . Dar merita sa fie asa peste tot in lumea asta?
Oricum, daca Dubaiul este un vis, dar un vis urat, Singapore este orasul in care ma vad locuind. La o adica, as da cativa ani din viata mea lucrand ca medic acolo. Foarte prietenos pentru expati, engleza este limba oficiala, criminalitatea zero, scoli foarte bune, totul foarte bun. Acum sa va spun sincer, nu stiu cat castiga un doctor acolo, si cam care ar fi metodologia pentru a aplica, dar daca unii dintre voi, cei ce ne citesc, stiu, puteti lasa un comentariu.
Inca de cand am planificat excursia stiam ca sederea in Singapore trebuie sa fie scurta. Daca va fi prea lunga, ne va lasa fara bani, iar daca vom avea ghinionul de nu gasi gazda pe Couchsurfing, chiar ca vom avea probleme. Din fericire, am gasit o gazda, pe nume Aaron, un chinez crestin foarte simpatic, care s-a plimbat mult cu noi prin oras si practic a pierdut o zi intreaga invartind 2 romani, studenti la medicina, fara prea multi bani prin oras.
Aaron a mai facut ceva fain, ne-a dus sa mancam in acele Hawkers Markets, unde gasesti mancare buna si ieftina, ultima reduta a unei traditii disparute din Singapore, adica restaurantele stradale.
Daca in alte zone ale Asiei de Sud Est, mancarea stradala este ceva comun, aici nu. Au fost desfintate, sau mai degraba relocate in aceste Hawkers Centre. Las aici 2 linkuri, link 1 si link2. Noi am mancat ceva ca un orez cu lapte si inca ceva mancare chinezeasca pe baza taitei si ceva picant. Aaron radea de noi “hahaha, orez cu lapte, hahaha, asta mananca copiii cand sunt mici la noi in familie”.
Gradina Botanica
Cand ajungi in aeroport, Singapore Changi Airport, deja te simti bine. Mi s-a parut cel mai frumos si curat aerport in care am avut ocazia sa ajung, din pacate doar la sosire, caci e mai important confortul atunci cand urmeaza sa pleci decat atunci cand ai ajuns. Ora era deja tarzie, aproape 2 dupa amiaza, asa ca principala noastra grija era sa mancam, iar apoi sa vedem Gradina Botanica din Singapore, despre care auzisem ca este cea mai frumoasa din lume.
Aaron era putin sceptic fata de planurile noastre, voiam sa vedem aproape tot, si pe deasupra si cu bagajele in spate, pentru ca nu aveam timp sa ajungem la el acasa si sa ne intoarcem, el stand in periferie. Dar noi nu degeaba suntem medicinistii calatori. Unii vor spune ca ne grabim, si nu savuram momentul si nu ne luam timp pentru a vedea cum creanga copacilor din gradina se unduie in bataia vantului tropical. V-o jur! Mi-as dori si eu sa stau asa si sa miros fiecare floricica de acolo, dar asta as face atunci cand voi locui acolo, daca voi locui acolo si voi dori sa ma relaxez. Atunci, noi doream sa vizitam acel loc pentru ca nu voiam sa vedem doar constructiile mari din centrul orasului, ci voiam si un pic de natural si de relaxare. Ceva fara hype. Daca s-a nimerit sa fie ceva pe baza de orhidee si tropical forest, atunci cu atat mai bine.
Pe scurt despre ceva mare si stufos, Gradina Botanica din Singapore nu este degeaba pe lista monumentelor UNESCO. Un fel de plaman al micutului stat insular, gradina a fost infiintata in 1859, pe vremea britanicilor. Astazi, intrarea este in continuare gratuita, dar pentru a intra in Gradina Orhideelor se plateste un bilet de 5 SGD ( dolari singaporeni ) pentru adult si 1 SGD pentru studenti. 1 SGD=3 RON. Ultima intrare la orhidee este la ora 18, dar in intreg complexul se poate sta pana la 12 noaptea.
Parcul este impartit in mod logic pe sectiuni, din punct de vedere gradinaresc, asa ca pentru cineva care ajunge cateva ore in Singapore intr-o escala, plimbarea pe aici il va face sa spuna ca a vazut cat de multe lucruri se pot vedea. Practic in cateva ore, s-a scufundat in Asia, a vazut ce e specific pe aici, iar apoi pleaca cu avionul spre alte continente.
Una peste alta, plimbarea in Gradina Botanica din Singapore a fost placuta, mai ales in contextul in care veneam din Manila si simteam o nevoie mare de civilizatie, iar aceasta Gradina populata cu oameni civilizati, fara griji legate de ce anume vor manca copiii lor la seara, ne-a oferit acest lucru.
Putina istorie
Plecati de la Gradinta Botanica, am luat un autobuz direct spre Centru sa apucam ceva din Parada si spectacolul de artificii. Dar haideti sa povestim putin despre Singapore si a lor independenta. Singapore a fost devenit colonie britanica la inceputul secolului XIX cand britanicii au cumparat-o de la sultanul din Johor. In 1963, britanicii au renuntat la coloniile din Asia, iar 2 ani mai tarziu cei din Singapore sunt dati afara de malaezienii din confederatia din care faceau parte. Astfel ca Singapore este singura tara care si-a castigat independenta fara sa vrea. Motivul pentru care au fost dati afara este ca malaezienii erau speriati de puternica influenta chinezeasca. Dupa ce au devint independenti total, au inceput sa isi managerieze singuri toate problemele, iar peste 50 de ani, Singapore este unde este astazi, ajungand sa fie cel mai puternic din asa zisii tigrii asiatici, alaturi de Hong Kong, Taiwan si Coreea de Sud. Boomul lor s-a bazat mult pe comertul extern, pe folosirea pozitiei lor maritime si pe afaceri dragute de birou in domeniul finantelor.
Centrul orasului
Nu ne-am plimbat mult pana cand am ajuns pe faleza, chiar la timp pentru a vedea o escadrila a unor avioane de vanatoare defiland intr-o formatie speciala, reprezentand numarul 50 pe cer.
Ne-am gasit un loc in multime si am asteptat sa vedem spectacolul de artificii chiar in fata faimosului hotel Marina Bay Sands, un hotel format din 3 corpuri foarte inalte, unite sus printr-o pasarela.
Am gustat un pic din luxul hotelului trecand pe la toaleta, iar apoi ne-am indreptat spre super copacii din cadrul Gardens by the Bay, un complex gigantic construit pentru a transforma incet incet orasul in ceva natural si prietenos mediului.
Principala atractie sunt super-copacii, in numar de 18, iar cei mai mari sunt uniti intre ei printr-o pasarela prin care va puteti plimba si admira de sus intregul parc. Acesti super-copaci sunt un fel de structuri metalice, acoperite de vegetatie tropicala, de la simple liane la frumoase flori tropicale.
Noi am fost acolo noaptea si poate ca n-am inteles atat de bine ce se intampla, dar am fost acolo fix la ora la care copacii au inceput sa cante iar culorile lor au inceput sa se schimbe pe acordurile muzicale.
Credeti-ma ca nu sunt cel mai usor impresionabil de chestii dragute si pufoase, dar in seara aceea, la Gardens by the Bay, stand pe banca intins pe spate toti trei si cu ochii spre cer si coroana copacilor, m-am simtit bine si mi-am dat seama ce norocos sunt ( un alt refren al oamenilor care calatoresc ). Suprinzator cumva, dupa ce cu o zi in urma eram in Manila, la polul diametral opus.
In acel parc imens metalico-vegetal, am gasit cu Aaron si Andreea un melc gigant. Intamplarea face ca Aaron colectiona melci giganti si apoi ii crestea acasa. Initial, era reticent sa il ia si pe melcul acesta acasa, cumva ii era rusine fata de noi. Plecam de la melcul cu pricina, dar apoi Andreea se incapataneaza si ii face melcul cadou. Nu e ca si cum era al nostru, dar ne-am bucurat sa contribuim la pasiunea lui. Intre timp incepusera si alti sa-l caute dupa ce il vazusera dar Andreea l-a gasit prima.
Asadar si prin urmare, ca sa stiti ce prindeti cand ajungeti in Singapore si la ce ora, intrati pe siteul oficial de la Gardens by the Bay si va planificati o vizita pe gustul vostru.
Ziua a trecut repede, poate prea repede chiar, si noi mai voiam sa vedem si Merlionul, simbolul acestei tari. Singapore este forma englezeasca a cuvantului Singapura care inseamna orasul leului. Merlionul acesta este un fel de leu-peste, si scoate apa pe gura constant. Am tras de Aaron care era deja foarte obosit, am facut selfiul de rigoare cu statuia si apoi am plecat spre metrou.
Dupa 45 de minute, am ajuns in cartierul lui Aaron unde am oprit la un fast-food sa mancam ceva mancarea indiana, picanta si foarte gustoasa. Am intrat la el acasa, am cunoscut-o pe mama lui, ne-am mai ras un pic si apoi ne-am culcat. Si noi, dar si Aaron eram super obositi.
A 2a zi, ne-am grabit sa plecam cat mai repede spre Malaysia. Aaron ne-a lasat la statia de autobuz din fata blocului, iar dupa ce am schimbat autobuzul ne-am imbarcam in linia care urma sa ne duca direct la granita dintre Singapore si Malaysia. Traseul urmat de noi in aceasta dimineata este facut de studentii malaezienii in fiecare dimineata, multi dintre ei preferand sa urmeze studiile in Singapore, nu in Johor Bahru. Altfel arata diploma, nu-i asa?
Concluzie
Singapore este un vis frumos, un oras in care merita sa stai chiar si mai mult timp, si care clar merita macar o vizita.
Era sa uit. N-am apucat sa va recomand perioada cea mai buna de vizitare. Pai, cautati bilete de avion cand este Turneul de la Singapore, finala sezonului in tenis feminim si cursa nocturna de F1, ambele prin septembrie – octombrie.
