Annecy este un “must” pentru orice vizitator al Frantei si al Alpilor, si bineinteles pentru orice student Erasmus la Lyon. Toti iti spun ca trebuie sa mergi la Annecy, sa vezi canalele superbe din centrul orasului, lacul, muntii si sa te bucuri cum trebuie de Venetia Alpilor. Ca si in cazul orasului Grenoble, in loc sa ajungem aici de la inceputul Erasmusului, a fost nevoie sa treaca 9 luni ca sa ajungem si noi aici. Dar mai bine mai tarziu decat niciodata.
Am ajuns in Annecy in a-2-a zi a expeditiei semicicliste din Savoia. Am plecat cu trenul din Grenoble pe la 10:00-11:00 si am ajuns pe la ora 13:00 in Annecy. Cand ne-am culcat seara in Grenoble nu stiam daca vom mai merge in Annecy. Nu primisem inca nici un mesaj de pe Couchsurfing sau Warmshowers si parca experienta din Grenoble cu comunitatea foarte libera si rebela ne punea pe ganduri… pentru ca despre asta este vorba in aceste retele de ospitalitate, cunosti tot felul de oameni, unii foarte diferiti, si poate ca nu reusesti intotdeauna sa empatizezi cum trebuie. Si devine obositor. Si pe noi ne cam obosise experienta din Grenoble, nu neaparat gazda noastra, pentru ca ne-am simtit bine la ea si bine primiti, dar daca cititi articolul din Grenoble veti intelege mai bine ce s-a intamplat.
Din fericire, cand m-am trezit dimineata, primisem mesaj pe Warmshowers de la un baiat care a spus ca ne poate caza fara probleme si ca ne asteapta. I-am dat mesaj ca ajungem la o anumita ora la gara si ca ne putem vedea in fata garii. Un pic asa Andreea nu prea voia sa mai mearga, cocheta cu ideea intoarcerii in Lyon si a confortului, dar pana la urma am plecat. Si bine am facut.
Dupa ce am asteptat cam 15 minute in fata garii, au aparut Vincet si Mylene. Un super cuplu, niste oameni de exceptie, in fine, multe superlative. Au venit amandoi cu biciclete si dupa ce ne-au salutat, au zis “pai hai sa mancam ceva la picnic”. Pana sa spunem noi ca vrem sa cumparam si noi ceva de la supermarket, au spus ca nu e nevoie ca au gatit ei taboulet si ca au tot ce le trebuie cu ei.
Asa ca in 5 minute, eram pe pajistea de pe malul Lacului, admirand Alpii si mancand taboulet “home-made” dupa reteta Mylenei. Viata e frumoasa pana la urma. Si cand te gandesti ca nu voiam sa plecam spre Annecy…
Vincent si Mylene sunt un cuplu tanar, dar mai in varsta ca noi. Le-as da cam 30 si de ani. Vincent a inceput sa lucreze cu cativa ani in urma la Decathlon ca reparator de biciclete. Incet incet a invatat meserie si acum lucreaza la un super magazin din Annecy si a participat ca mecanic la Campionatul Mondial de Mountain Bike. Cand am fost noi in Annecy, ei strangeau bani pentru a isi cumpara propria lor rulota si a deveni independenti. Adica sa nu mai plateasca chirie si sa poata sa isi cumpere apoi propriul lor teren in Bretania, locul de bastina al lui Vincent. Dar pana sa faca toata astea, ei urmau sa plece pentru 6 luni in America de Sud. Cu biciclete. Si ce biciclete, imense, care la prima vedere par super grele si dificil de controlat, dar defapt, sunt cele mai tari biciclete pentru ceea ce urmau ei sa faca.
Vincent si Mylene de altfel au si plecat in America de Sud, s-au si intors intre timp si din ce am inteles si au luat deja rulota. Va atasez si contul lor pe care isi mai posteaza ei poze din excursii pentru cei care vor sa-i urmareasca. Nu stiu ce mai doresc sa faca in continuare, dar stiu sigur ca vor sa isi traiasca viata asa cum vor ei si sa devina independenti.
Dupa ce am mancat pe malul lacului, le-am spus cam ce vrem sa facem si pe unde vrem sa ajungem. Dupa cum am spus si articolele precedente, noi inca nu eram hotarati in legatura cu traseul nostru odata ce plecam din Annecy. Voiam sa facem mai multe. Pana la urma ne-am hotarat ca a 2a zi sa mergem spre Gorges de Fier, urmand ca in continuarea sa dam poate o tura de lac. Lacul Annecy are cam 40 km circumferinta pe sosea si era cat de cat ok. Nu eram hotarati daca vom face totul sau ne vom opri la un moment dat, dar cam asta aveam in cap.
Inainte sa plecam la drum, am trecut pe la casa lor sa ne lasam bagajele, iar apoi am mers cu Vincent la atelierul de biciclete sa ni le aranjeze un pic. El lucra si Sambata si isi luase liber o ora ca sa vina sa ne ia de la Gara impreuna cu Mylene. Ajunsi la atelierul lui, am vazut multe biciclete mai scumpe decat multe masini care circula prin Franta. In medie bicicletele costau cam 4000 Euro. Sau asa tin eu minte, poate exagerez ca sa sune mai impresionant, dar stiti si voi ca oamenii nebuni dupa biciclete nu se joaca…
La atelier, Vincet ne-a umflat rotile cum trebuie. El a spus ca sunt dezumflate si ca nu intelege cum mergem cu ele asa. Ne-am luat la revedere si am plecat sa exploram un pic orasul inainte sa trecem la turul lacului.
Putin despre orasul Annecy…
Centrul orasului nu este foarte mare, dar este deosebit. Asemanarea cu Venetia nu este chiar intamplatoare, iar afluxul de turisti este cam ca cel din Serenisima Republica, adica te cam calci in picioare in weekend. Nu conteaza, caci cumva, in ceea ce priveste turismul la francezi, parca si cand este super aglomerat te simti bine.
Annecy a fost un oras care a apartinut contilor de Geneva. La un moment dat, a trecut de partea Savoiei, iar pe la 1860 a devenit parte a Frantei. Ce este mai important, este ca avand in vedere apropierea de Geneva, un important oras care a devenit protestant, Annecy, a fost un important centru al asa numitei Contra Reforme Catolice.
Orasul are doua simboluri. Palais de l’Isle ( Palatul Insulei ) si Castelul din Annecy. Primul este si simbolul orasului si unul din cele mai fotografiate monumente istorice din Franta. Palais de L’Isle a fost construit prin secolul 12 si a fost pe rand inchisoare, judecatorie si primarie. De vreo o suta de ani este muzeu. Castelul nu debordeaza de vreo istorie spectaculoasa. Un castel al unor conti savoiarzi a caror principala preocupare era cum sa traiasca bine pe sinarea taranilor… ridice poporul din mizerie si sa il emancipeze.
De drept vorbind, Palais de L’Isle arata foarte fain. Pozele ies foarte frumos, asa ca merita sa mergeti la Annecy ca sa vedeti centrul istoric. Chiar merita. Despre palat, mai multe puteti citi aici.
Noi nu am intrat nici in atractia principala a orasului si nici in castel. Am fost cumva pe fuga si voiam sa plecam mai repede la plimbarea noastra cu bicicleta. Venisem totusi in Annecy pentru peisaje, asa ca ne-am mai invartit un pic pe stradute inguste si pietruite si printre negustori si ale lor produse traditionale cateva minute.
Pentru fanii filmului animat, in Annecy se desfasoara Festivaulul international de film animat. Din ce am inteles, festivalul acesta este super cunoscut si popular si nu gasesti nici un loc de cazare atunci in Annecy.
Muzeele din Annecy sunt gratuite prima duminica din luna, din Octombrie pana in Mai.
Turul lacului Annecy si o pană fatală
Dupa ce ne-am agitat prin centru, am zis ca gata, e momentul sa dam si noi la pedale, caci mai mult ne-am plimbat cu trenul in excursia asta. Ne-am luat bicicletele de unde le-am lasat si am plecat. Plimbarea a fost atat de relaxanta incat am fi vrut sa nu se mai termine. Aveam pista noastra de biciclete, amplasata in locul unei foste linii de cale ferata turistice. Asa ca totul era cum nu se poate mai frumos. Oamenii faceau plaja pe malul lacului, copii se jucau cu mingea, jucau badminton… elegant si civilizat.
Totul a mers cum trebuie pana cand am ajuns la un tunel. Inainte sa intram in tunel, am zis ca mai bine sa facem niste poze pe malul lacului cu un anume castel de pe harta. Ne invartim prin satucul de langa, facem niste poze si apoi, hai la drum.
Din pacate, aici lucrurile au luat o intorsatura neplacuta. Cand sa plece Andreea, bicicleta ei a facut fââsss. Roata ei din fata nu numai ca s-a dezumflat, s-a turtit de a binelea. Ca si cum tot aerul din ea a disparut. Dam la pompa, merge 2 metri cu ea si iarasi fââssss.
Nasol. Lucrurile erau destul de serioase. Mersesem deja 9 kilometri din Annecy. Va este clar ca nu aveam nimic la noi pentru a repara o pana de bicicleta. Niste cicloturisti ca noi, atat de profesionisti, nu aveau nimic. Dar nu ca nu aveam, nici nu aveam habar sa schimbam camera. Va dati seama cat de norocosi am fost cand am facut turul lacului Geneva in Elvetia cu cateva saptamani in urma si nu am avut nici o problema atunci. Pana la urma, trebuie sa recunoastem, suntem norocosi. Am patit problema aproape de Annecy si gazda noastra este mecanic de biciclete. Asa ca ce putem sa mai facem decat sa il sunam pe Vincent sa ne ajute. Nu inainte sa ne ajute niste oamenii care faceau popas la intrarea in tunel. I-am tot intrebat daca au ceva petic pentru camera. Pana la urma s-a facut rost de petic, si s-au chinuit oameni sa repare. Dupa ce au pus peticul si au dat seama ca defapt se rupsese bucata din camera care tine si mufa aceea prin care se baga aer. Adica peticul nu ne mai ajuta deloc si aveam nevoie de o alta camera. Acela a fost momentul in care l-am sunat pe Vincent. In paranteza spus, noi credem ca umflarea rotilor la atelier a cauzat buba. Asta credem noi. Oricum bine ca s-a intamplat asa, daca s-ar fi intamplat a 2a zi, la ce pustietati am traversat, acolo ramaneam.
Dupa ce l-am anuntat pe Vincent ce am patit si l-am rugat sa vina sa ne ajute, ne-am mai linistit. Apoi am inceput sa o luam incet incet pe langa bicicleta inspre Annecy. Cred ca am mers cam 2 kilometri pe jos, pana sa ne intalnim cu el. Noi ne- am distrat bucatica de drum in care am mers singuri pe jos… Ne uitam unul la altul si radeam de noi. Eram foarte comici. Medicinistii calatori cicloturisti impingeau bicicleta ca fraieri. Rad si acum cand scriu si imi amintesc.
Vincent a ajuns, ne-a schimbat camera, nu inainte de a se duce sa caute o cheie. El credea ca avem ceva cheie. Noi n-aveam nimic. Terminam treaba si apoi plecam spre Annecy. Pe drum, mi-a povestit viata lui, pe care voua v-am scris-o mai sus. Tin minte ca treceam pe langa casele bogatasilor din zona si comentam…la care eu spun ca da…ca se vede bunastarea. Numai ca in franceza eu am scos pe gura cuvantul bonheur care inseamna mai mult fericire si nu asta e sensul pe care voiam sa il dau. Vincet imi spune ca oamenii astia nu sunt deloc fericiti si ca ei doar au lucruri materiale, dar ca mai fericiti suntem noi care avem mai putin si ne bucuram de momente speciale, cum ar fi ziua petrecuta in Annecy pe care eu v-o povestesc.
Cu vreo 2 kilometri inainte de Annecy ne dam seama ca se face aproape ora 7. Noi voiam sa mai mergem la supermarket sa cumparam ceva pentru ei, ca veniseram cu mana goala si ne simteam super prost. I-am dat viteza si am mers prin toate stradutele intortocheate din centru ca sa ajungem la un supermarket care tinea deschis pana la 8. Cand ajungem acolo, era inchis pentru ca faceau inventar. Apoi am mai cautat ceva patiserie deschisa, dar tot asa. Am avut ghinion, n-am gasit nimic.
Ajungem repede acasa, ne schimbam un pic si apoi plecam in centru sa ne vedem cu prietenii lor care doar ce se intorsesera dupa vreo 3 saptamani petrecute cu bicicleta in Vietnam si Cambodgia. I-am gasit pe toti asezati pe o pajiste din fata celui mai scump hotel din Annecy, langa lac, relaxati, gustand din bunatatile pe care le scotea fiecare din cos. Nu am stat atat de mult timp acolo, poate 2 ore, timp in care ne uitam pe munte si vedeam ceva lumini. Oamenii ne au explicat ca este un concurs care se tine anual aici si include ocolul lacului in alergare. Un fel de Maraton Montan Annecy.
Dupa picnicul de langa lac, am plecat spre casa lui Vincent. Uitasem sa va spun, ca nu este casa lor. In fine, in Franta nimeni nu are case, toti stau in chirie. In aceea casa, stateau niste prieteni de ai lor, care acum erau cu barca prin lume. Impreuna cu copilul lor. Datoria lor era sa stea in casa lor si sa aibe grija de ea. Si bineinteles, sa le plateasca chiria. Asa ca noi am dormit in camera copilului.
Ajunsi acasa, am mai stat ceva la taclale si am discutat despre probleme importante, tigani, arabi si generatia aceasta rebela punk. Daca despre tigani, eu mi-am spus oful legat de denumirea de tigan/rom si asocierea ei cu roman, si cum francezii spun tigani acelor tigani care sunt romantici si danseaza salsa si merg la festivaluri, dar tiganilor din Estul Europei le spun rom, pe cand noi le-am spus ca este una si aceeasi chestie. Mi-au dat dreptate si au spus ca asa este dar ca o ard si ei corect politic. Legat de arabi din Franta si radicalizarea islamica, mi-au spus si ei despre ghetouri si cum lipsa educatiei este principala problema si lipsa oportunitatilor pentru cei care provin din astfel de medii sociale.
Cand am discutat si despre tinerii frumosi si liberi din Vest, el mi-a spus ca totul tine de o revolta fata de sistem si ca mare parte din cei care ajung in acest mediu sunt tineri care provin din familii care nu au parte de dificultati financiare speciale, dar aceasta este forma lor de protest. Cel mai tare a fost cand mi-a spus ca si el a stat o saptamana cu un prieten si a dormit sub un pod ca sa vada cum e. Ma uitam la Vincent si ma gandeam ca nu as fi crezut ca a facut si el asta. Dar la fel, judecam si avem prejudecati.
Una peste alta, la finalul zilei, cuvintele spuse de Vincent si felul in care vede el aceasta miscare cu care a cochetat si el un pic, m-au facut sa inteleg mai bine ce se intampla si psihologia din spatele lor. In cele din urma, discutiile s-au tot lungit si m-am dus sa ii dau cu somn, caci a 2a zi urma sa facem multe lucruri.
Ne-am trezit, am mancat ceva la micul dejun, am gustat tot felul de lucruri impreuna cu ei si apoi am plecat pe drumul spre Lyon, via Gorges de Fier, lacul Bourget si Chambery. Mai multe despre ce am facut in aceea zi in articolul urmator.
Cum ajungi la Annecy
Sa ajungi la Annecy poate fi scump, daca pleci cu trenul din Lyon costa cam 30 Euro doar Dus, dar daca ai reducere Carte Jeune, te costa doar 15 Euro. Tot asa, daca iei un Blablacar.com / Covoiturage.Fr, poti dam cam 12 – 13 Euro, un pret super bun. Si cu masina si cu trenul faci cam 2 ore. Daca ajungeti in Geneva, puteti ajunge destul de rapid si de acolo, iar pe tren sau Covoiturage puteti da chiar mai putin. Dupa cum vedeti, sa ajungi in astfel de locuri paradisiace la poalele Alpilor si la o aruncatura de bat de Mont Blanc nu este chiar atat de scump. Cred ca daca iei biletele cand trebuie ( Geneva-Wizz si Lyon-Blue Air ) si cauti ceva bun pe Airbnb, scoti un city break in Annecy pe la 150 Euro 3 nopti, transport si cazare. Ceea ce e super, parerea mea.
Asadar, Annecy noua ne-a lasat un gust placut. Un orasel superb, cu un peisaj superb si am cunoscut niste oameni si mai superbi. Merita sa ne mai intoarcem aici si sa mai pedalam prin zona pentru ca este extraordinar.
Articole din Savoia cicloturistica
- Un tur prin Savoia pe bicicleta -Lacul Bourget si Chambery
- Grenoble – O poveste despre tineret si un anume “mode de vie”.
- Annecy – Munti, lacuri si oameni deosebiti
Speram ca v-a placut povestirea noastra. Ne puteti da un Like la Pagina de Facebook si un share la articol. De asemenea, va asteptam si pe pagina noastra de Instagram unde postam fotografii si alte povesti.
Spor la calatorit!
Spor la calatorit!
[…] despre Grenoble, Annecy si Gorges de Fier vom vorbi in articole separate, voi incerca sa povestesc mai multe despre ce am […]