Am plecat in prima noastra calatorie post-stare de urgenta in weekendul trecut, 22-24 mai 2020. Data e importanta pentru ca ne vom aminti probabil mult timp de acum incolo aceasta perioada.
Inainte de a pleca la drum am tot facut verificari, pentru a stii daca putem face ceva prin zona, nu doar sa ne plimbam cu masina prin tara. Am sunat la Muzeul din Deva si Consiliul Judetean Hunedoara pentru a vedea daca putem vizita Sarmizegetusa Regia, vechea capitala dacica, la Salvamont Retezat pentru a afla detalii despre starea traseelor si la diverse cazari pentru a dormi totusi undeva. Am respectat distantarea sociala si am facut o calatorie avand ca scop activitati sportive – alpinism, precum si drumetii in aer liber. Am fost doar noi doi, cel mic a stat cu bunicii, o dulce revedere pentru toata familia.
In prima zi am condus pana la Deva. Am plecat vineri dupa munca, in jurul orei 14:30. Drumul pana la Deva traverseaza dupa cum stiti Valea Oltului, unde avem placerea sa vedem Muntele Cozia de fiecare data. Este pe lista noastra de varfuri si trasee montane pentru vara aceasta.
De-a lungul drumului am avut parte de niste privelisti frumoase cu Muntii Fagaras de pe ambele parti. Nu am regretat ca am ales totusi sa mergem de data aceasta in Retezat, dar cateva trasee din Fagarasi sunt cu siguranta pe lista noastra.
Am reusit sa ajungem in Deva in 5 ore, iar inainte de a ne caza am trecut si pe la cetatea Devei, despre care deja ne interesasem si aflasem ca este deschisa. Am urcat dealul destul de mult cu masina si am oprit la Poarta 2 a cetatii. Intrarea este gratuita, doar de vipere trebuie sa te pazesti. Puteti ocolii pe drum cetatea pana a ajunge in varf, sau puteti lua pieptis un sir lung de scari pe care noi le-am folosit la coborare.
Sper sa nu ne credeti fomisti, dar am plecat de acasa cu un borcan de zacusca abia facut de bunica, jumatate de burduf de braza, rosii romanesti si niste cepe verzi. A fost cel mai frumos picnic, romantic ca pe vremuri, sus la cetatea Devei. Am ajuns apoi la cazare unde am asteptat inserarea pe balcon, uitandu-ne cum privelistea devine de ce in ce mai idilica.
Am cautat destul de multe cazari pana am ales ceva de-a dreptul perfect. Axul principal al calatoriei noastre a fost traseul de 1 zi in Muntii Retezat. A trebuit cumva sa gasim o cazare in jur. Anul trecut ne-am cazat la una din zecile de cazari din orasul Hateg, care nu ne-a prea multumit. Am ajuns la un moment in viata in care ne dorim totusi ceva frumos, genul de cazare care defineste ospitalitatea, in care proprietarii sunt implicati, si nu doar casa unui localnic care face si el turism in timpul liber. Am gasit mai multe cazari frumoase, multe erau inca inchise. Am gasit una minunata in schimb, la care am avut noroc sa fie si deschis si sa aibe si o camera pentru urmatoarele doua nopti. Deci se intelege cumva ca am sunat in ultimul moment, cu o zi inainte. De asemenea, voiam sa avem posibilitatea sa servim si micul dejun, cat si alte mese, avand in vedere situatia actuala.
Am gasit astfel Hanul lui Mos Opinca, langa orasul Deva, cu o priveliste uimitoare asupra cetatii Deva, o cazare exceptionala din foarte multe puncte de vedere, intreaga recenzie o veti gasi la sectiunea recomandari de cazare in curand. Merita mentionat ca proprietarii locatiei au facut multe lucruri pentru deschide afacerea in conditii de siguranta in aceasta perioada. Masti, viziere si manusi purtau toti angajatii, iar in sala in care am luat micul dejun nu intra decat 1 familie, cumva pe rand.
A doua zi a inceput mai bine decat se putea, ne-am trezit singuri pe la 06:30 si la 07:15 eram jos la micul dejun. Un mic dejun cum rar am mai prins la cazari. Am stat pe terasa, singuri, in bataia soarelui de dimineata. Pana in Muntii Retezat, in zona Cârnic am facut cam o ora, am inceput traseul pe la 09:20 si am ajuns la masina la 19:30. Intreaga poveste in viitorul articol scris de Traian. Traseu a fost acesta https://muntii-nostri.ro/ro/routeinfo/cabana-pietrele-l-gales-vf-mare , pe scurt, am avut sansa sa prindem Lacul glaciar Galesu pe o vreme senina, atmosfera de la 2000m fiind extraordinara. Ziua s-a incheiat cu o cina perfecta comandata la cazare, cartofi prajiti cu branza ca la mama acasa, tochitura moldoveneasca si o ciorba de pastai verzi. Vis.
Ultima zi am decis ca nu putem pleca acasa fara sa vizitam si ceva pe drum. Ne cunoasteti deja si voi. Am ajuns sa organizam o calatorie istorica, din vremea dacilor si romanilor, mult peste asteptarile noastre. Am plecat pe la ora 11:30 de la cazare. Va dati seama ca febra musculara si oboseala din ziua precedenta inca ne tulburau corpul. Ne-am dezmortit abia cand am inceput sa urcam timp de 15 minute spre intrarea in Sarmisegetuza Regia. Duminica a fost o zi ploioasa, dar am fost fericiti si asa, caci sambata fusese o zi cu soare de vis, in care zapada de pe varfurile din Retezat inca iti orbea privirea pe alocuri.
Vorbeam cu Traian ca Sarmisegetuza Regia se viziteaza pe vreme ploioasa si ceata, caci asa poti simti atmosfera acestui loc magic, dupa cum ar spune altii. Si asta am primit, o vreme cu ceata si apoi o ploaie mocaneasca, care ne-a udat pana la sosete incaltamintea sport de alergare montana, singura ce o mai aveam dupa ce am renuntat la bocancii ce ne-au facut basici serioase dupa atata timp in care au șomat.
Sarmisegetuza Regia ne-a placut tare mult, mai multe despre ea si celelalte cetati dacice intr-un articol separat.
Plimbarea printre copacii seculari si ramasitele templelor din zona sacra ne-au incarcat bine bateriile.
Restul zilei nu a mai plouat. Ne-am indreptat spre orasul Geoagiu si statiunea Geoagiu-Bai aflate peste Mures si A1 de Orastie, la poalele Apusenilor. Pe la Geoagiu-Bai cochetam noi la un moment dat sa ne cheltuim tichetele de vacanta, e acolo un hotel cu multe stele si piscina, spa etc. Un loc romantic de weekend pentru cupluri linistite. Dar pana la urma am ajuns in Geoagiu-Bai in perioada post-primul val de Covid si am gasit o statiune destul de draguta si foarte goala. Bine ca am gasit doi batranei la plimbare pentru ca altfel nu reuseam sa gasim intrarea la baile romane. Am dat o tura intreaga de complex pana sa ne dam seama cum sa-l accesam. Eram cumva si gata sa renuntam. Intr-un final insa, dupa urmarea instructiunilor de la cei doi, care ne credeau oricum familiari cu statiune cat sa stim unde e centrala hidrica, si deci si poarta de langa, am intrat.
Am fost singuri evident. Ma simteam ca intru iar pe furis la muzee, ca pe vremuri. Bine ca vazusem niste poze dinainte cu locul si am reusit sa ne orientam astfel incat sa gasim intrarea.
Am gasit apoi o harta intreaga cu punctele de interes turistic din zona, si Traian si-a amintit ca auzise de Capela Rotonda. O capela foarte veche aflata in orasul Geoagiu. Ea este construita din ramasitele ale unor constructii romane si putina piatra de rau, undeva prin secolul XI-XII.
Nici aici nu era nimeni, am crezut ca ne vom uita la ea prin gard, dar am zis sa ma duc sa incerc poarta. Si ce sa vezi, era deschisa. Am intrat iar cumva prin efractie, am facut poze cu ea si ne-am uitat putin si la biserica Reformata de langa fara sa ii dam initial foarte mare atentie, fiind doar uimiti de cei doi lei care pazeau intrarea.
Insa cand am decis sa ii acordam putin mai multa atentie, am fost total uimiti sa descoperim ca in peretii ei se afla zidite multe fragmente din monumente funerare datand din epoca romana. Insasi leii de la intrare dateaza din aceasta perioada. Este cu adevarat deosebita, nu am mai vazut asa ceva nicaieri, mai ales in Romania. Am mai vazut bucati din morminte romane la Rosia Montana in curtea muzeului minelor.
A fost o excursie perfecta, exact ce iti doresti pentru un weekend productiv.
Speram ca v-a placut povestirea noastra. Ne puteti da un Like la Pagina de Facebook si un share la articol. De asemenea, va asteptam si pe pagina noastra de Instagram unde postam fotografii si alte povesti.
Spor la calatorit!
Spor la calatorit!
[…] desfasurand activitatile sportive de la punctul 8 din Declaratia pe proprie raspundere, in Retezat si in Macin, rutina casa/spital a revenit pentru inca 3 saptamani. In tot acest timp, grupurile de […]