România “out of the beaten path”. De la Orașul cu Floci și Brăila lui Panait Istrati la Miercurea Ciuc și Sovata, până la Crișul Repede și Grădina Zmeilor din Sălaj.

carturesti.ro

Romania out of the beaten path. Orice turist ce are un mic fetiș legat de ideea de a fi călător si a descoperi lumea intr-un fason romantic ajunge sa se intereseze de aceste locatii out of the beaten path, adica din afara potecii batute intr-o traducere mot-a-mot. Parca altfel suna sa spui ca te-ai dus in Oltenia de sub munte timp de o saptamana pentru a invata cum e cu olăritul, sa studiezi un pic stilul brâncovenesc si sa parcurgi trasee via ferrata in Polovragi. Lucru firesc, lumea vrea experiente, au apus vremurile cu gratare la Moeciu.

Nici noi nu suntem altfel, opinia noastra fiind ca vacanta perfecta include lucruri de genul Turnul Eiffel dimineata si seara vreo casa memoriala a unui personaj despre care nici manualele de istorie nu mai apuca sa pomeneasca.

Obiectivele din titlu au fost alese aleator. Ne-am gandit ca suna mai exotic si mai necunoscut, nu inseamna ca ele au fost cele mai interesante din intreaga vacanta.

Din fericire, Romania nu duce lipsa de obiective turistice. O stie toata lumea. Numai ca la noi este mai mult cu vorba, caci lumea tot la Castelul Peles se duce, si mai putin la Casa Memoriala lui George Enescu din cartierul Cumpatu, Sinaia. Si uite asa, atatea locuri interesante din tara ajung sa fie vizitate mai putin.


In aceasta perioada, cativa vloggeri/bloggeri si oameni ce promoveaza turismul din Romania calatorilor de peste granite, s-au plimbat prin tara in cadrul proiectului Destinatia Anului din Romania. Ne-a distrat sa vedem ca vara trecuta am “bifat” o parte din ele in scurta noastra vacanta din 2020. Sunt si vloggeri/bloggeri de turism utili la ceva, mai descopera ceva interesant, il expun publicului larg. Neplacute sunt titluri de genul (AM GASIT MACHU PICHUL ROMANIEI! AM FOST LASAT MASCA! NU PUTEAM VORBI!)


Vacanta aceasta s-a intamplat pe la mijlocul verii trecute, in 2020. Pandemia era intr-o mica pauza, iar noi statusem prea mult in acele costume de astronaut. Voiam sa plecam si sa iesim un pic din lumea aceea, dar nici nu voiam ceva cu oameni multi. Nu voiam sa plecam in vacanta sanatosi si sa ne intoarcem cu COVID, asa ca mizam pe o vacanta cu cat mai multe activitati in aer liber si interactiunea sociala scazuta. Asa ca ne-am zis ca mergem sa campam. Numai ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, iar efervescenta locurilor de campare in weekend ne-a facut sa abandonam planul in primele zile.

Aveam echipament complet de camping, sau ma rog, ceea ce consideram noi ca este complet. Cumva am supraestimat experienta noastra in ale campingului. Dar a fost frumos, as mai fi stat inca cateva zile la in Bucovina la camping…


A fost o vacanta distractiva, o vacanta in care nu ne-am stresat atat de tare de program, ci ne-am dus cam pe unde am avut chef si am facut ce am vrut.

Punctele forte ale excursiei:

Brăila, Sovata, Peșterile din Bihor si zona Vatra Dornei au fost surprizele vacanței.

  • Am oprit sa vedem ruinele fostului Oras cu Floci din judetul Ialomita.
  • Am descoperit Braila si pe Panait Istrati (il mai citisem, dar nu ma fascinase personajul pana la vizita casei memoriale. Recititi-l! Veti descoperi ceva deopotriva exotic si familiar!
  • Am vazut statuia Cercetasului din Tecuci si am vizitat orasul Panciu
  • Am descoperit o statiune cu un renume oarecum invechit, dar care s-a dovedit un loc foarte bine organizat si foarte pretabil pentru turism – Sovata. Bonus! Salina Praid si Muntele de Sare.
  • Am facut o drumetie scurta in muntii Rodnei pana la Cascada Cailor si Izvorul Bistritei, o mica consolare pentru visul de a urca pe Pietrosul Rodnei
  • Am savurat relieful carstic din judetul Bihor
  • Am avut prima experienta la camping in Romania in Dorna Candrenilor la Eco Camping Dorna si ne-am invartit pe la poalele muntilor Calimani
  • Am gasit din intamplare Gradina Zmeilor din judetul Salaj, un fel de mini-Meteora
  • Am parcurs 2 pasuri montane inalte din Romania (Prislop si Tihuta)

Ziua 1. Constanta – Orasul de Floci (Ialomita) – Braila – Tecuci – Panciu – Lepsa – Targul Secuiesc – aproape de Miercurea Ciuc.

“‘Am plecat ieri de dimineata intr-o calatorie cu masina prin tara. Avem cateva obiective la care ne dorim sa ajungem si speram sa si reusim sa o facem conform planului. Deja pana in ziua 2, planurile s-au schimbat de 100 de ori. Ni s-a anulat cazarea la casuta traditionala din apropierea satului Corund, judetul Hargita, cu o zi inainte si astfel planul primei zile s-a schimbat in a ajunge de la Constanta la Lepsa (Muntii Vrancei), unde ne gandeam sa dormim in linistea naturii la camping, dar in final am ajuns sa dormim la o herghelie de cai…

Ziua 2. Miercurea Ciuc – Baile Harghita – Odorheiul Secuiesc – Salina Praid – Muntele de sare Praid – Cazare langa Sovata.

Daca prima zi a fost o peregrinare prin Vechiul Regat, cea de a doua a reprezentat imersia in Tinutul Secuiesc. Incepand cu Miercurea Ciuc si complexul de la Sumuleu Ciuc si terminand in apropiere de Sovata, unde ne-am cazat intr-un sat secuiesc la o familie de maghiari, 2 batranei simpatici, fosti profesori, cu care am stat la o palinca si la discutii aiurea.

Ziua 3. Sovata (Lacul Ursu). Prânz la Hanul Pescaresc in Campia Cetatii. Drum de 4h spre Borsa, schimbat cazarea la cort datorita vremii cu Conacul Drahneilor

Aceasta zi a fost una de tranzitie. Urma sa parasim secuimea si sa innoptam in Maramures. Prima parte a zilei a fost dedicata Sovatei si balacitului in Lacul Ursu, iar apoi am condus spre nordul tarii. Planurile cu campatul ne-au fost date peste cap si astfel ca am ajuns sa dormim la “Pomul Laudat”.

Sovata este o statiune cum putine mai sunt in Romania. Un Baile Herculane din epoca de glorie. Eu personal nu am apucat sa traiesc genul acesta de statiuni, aflate in perioada lor infloritoare, pana sa ajung la Sovata. Cladirile sunt superbe, renovate, interesante, strazile sunt ingrijite, exista magazine, restaurante, oameni de toate varstele si activitatii variate. Lacurile helioterme fiind cireasa de pe tort. De asemenea exista multe atractii turistice in regiunile inconjuratoare. Exista si aici o mocanita.

Rezervasem o cazarea la camping in Borsa, dar ploua torential. Desi era luni, toate cazarile din Borsa, sau cel putin toate cele care ne placeau, erau rezervate. A trebuit sa mai conducem 1h, in directia total opusa a planurilor noastre, pentru a ajunge la o cazare unde am gasit camere libere, Conacul Drahneilor. Sa nu ne intrebati ce sunt drahneii, pentru ca nici fata care era angajata acolo nu era in stare sa ne zica. Si din pacate asta a fost doar unul dintre elementele negative legate de aceasta cazare oarecum exclusivista, sau asa se vrea.

Ziua 4. Tranzitarea Vaii Maramuresului, Brunch la un popas din statiunea Borsa (Hotel Victoria) – Telescaun Borsa- Cascada Cailor- Lacul Știol – Pasul Prislop – Camping in Dorna Candrenilor

Ziua in care aveam sa urcam ca 2 sportivi de anvergura pe Pietrosul Rodnei s-a transformat in ziua in care mergeam alaturi cu zeci de turisti pe aceiasi poteca spre Cascada Cailor. Dar noi nu avem febra vârfului si ne-am bucurat de ce ne-a oferit Dumnezeu. Plimbarea a fost exact cat a trebuit, iar faptul ca am gasit cazare la camping in apropiere de Vatra Dornei a facut ca ziua sa fie completa. Trebuie mentionat ca eram cam tematori de ideea de camping, deja avusesem 2 esecuri pana acum.

Statiunea Borsa nu este ceva spectaculos ca aspect, sunt cateva hoteluri, cateva case, dar in schimb este vizitata mai ales pentru excursiile de zi catre bine cunoscuta Cascada Cailor. Forfota de la telescaun ne-a bagat si pe noi in priza, si in 25 minute am ajuns de la 800m la aprox 1300m ( 30 lei bilet dus-intors). De aici am coborat cam 15-20 min in ritm alert spre Cascada Cailor, pe aleea principala, notata ca timp de parcurs la 40 minute, alaturi de foarte, dar foarte multi turisti. Si era o zi de saptamana, nu-mi pot imagina cum e in weekend. Zici ca mergeam cu totii spre castelul Peles unde era intrarea gratuita, cam atat de full era poteca. Cascada Cailor isi are numele dupa o legenda conform careia pe platoul muntelui traia o herghelie de cai sabatici, iar un urs din zona tot incerca sa mai vaneze din ei, dar nu reusea. Cumva ursul organizeaza o ambuscada, iar caii fug si ajung sa se arunce in prapastie. De atunci, multe locuri din zona pastreaza acest toponim. Muntele Cailor, Pestera Cailor, Cascada Cailor. Expresia cu Pastele Cailor are alta provenienta.

Ziua 5. Vatra Dornei- Parcul National Calimani – Tinovul – Fosta Cariera de Sulf – Inapoi in Camping.

Aceasta a fost singura zi din aceasta calatorie in care nu am schimbat cazarea. In mod cert asta a imbunatatit calitatea zilei, precum si activitatiile din aceasta zi, care au fost foarte relaxante si interesante. Sa petrecem o zi aici nu era parte din planul nostru, nici sa vizitam Muntii Calimani, nici macar sa ajungem la Vatra Dornei. Dar o data ce am ajuns la campingul Dorna Eco Camping am decis ca e pacat sa nu mai stam o noapte aici.

Dupa ce am terminat ospatul matinal, a iesit si soarele si ne-am indreptam spre Vatra Dornei pentru putin turism urban. Ceata disparuse, soarele era sus pe cer, iar orasul bailor imperiale austriece s-a aratat destul de prietenos cu noi. Ne-am plimbat un pic prin centru, am vizitat Muzeul Etnografic din cadrul cladirii Primariei, am dat o raita prin parcul central, iar apoi am plecat spre Centrul de Vizitare al Parcului National Calimani. Pentru oricine are de gand sa se invarta prin zona, Centrul de Vizitare este o oprire obligatorie. In primul rand pentru plata modicei taxe de vizitare a Parcului National, dar si pentru ca este foarte bine amenajat avand informatii utile, imagini, harti, machete cu relieful zonei. Pe langa asta, intotdeauna este cineva care iti va oferi informatii si te va indruma. Noi am dat de o doamna foarte simpatica si pasionata de jobul ei, care ne-a povestit si alte lucruri despre regiune, obiceiuri si perspectivele unei vieti reale in Tara Dornelor. Tot ea ne-a indrumat si catre vizitarea tinoavelor din zona.

Ziua 6. Colibița (un lac artifical frumos, cu un peisaj bucolic, in judetul Bistrita), Grădina Zmeilor (o surpriza meteorica aparuta pe traseu in judetul Sălaj) si celebra plaja thailandeza de la Șuncuius si râul al carui nume il descrie perfect, Crisul Repede, judetul Bihor.

Dupa firescul de pana acum, nici in aceasta dimineata nu stiam unde aveam sa innoptam. Am lamurit acest aspect pe parcurs. Este buna libertatea si mobilitatea, dar cateodata este bine si sa stii unde vei dormi. Pana sa facem aceasta vacanta nu realizam cat de full sunt cazarile in Romania pe timpul verii, astfel ca devine dificila alegerea unui loc frumos, curat si cat de cat ieftin, caci nu suntem in Provence. Stiam ca voiam sa mergem spre Apuseni, dar unde anume…inca nu ne hotarasem. Varianta camparii in Padis a cazut, ne-am lamurit ca nu suntem suficient de bine pregatiti pentru campare la liber.

Era deja miezul zilei si noi inca nu stiam unde aveam sa stam. Am mai sunat pe la niste hoteluri din Apuseni, ne-am mai uitat pe Booking, tot nu ne hotaram ce si cum sa facem. Punem pe sistemul Audio niste documentare foarte bune despre pesterile din Apuseni de la TVR realizate de Cristi Tabara, marca Exclusiv in Romania . Am tot audiat emisiuni de la TVR in vacanta asta. Pe langa Exclusiv in Romania, Aventura Urbana (TVR1) este foarte draguta caci prezinta tot felul de orase mai micute din Romania. Astfel am aflat multe lucruri despre ce urma sa vizitam, sau pur si simplu informatii interesante despre lumea din jur. De data aceasta Cristi Tabara ne-a influentat cu totul excursia, hotandu-ne adhoc sa innoptam la Suncuius si sa mergem sa vedem Pestera Unguru Mare. Am cautat un pic mai multe despre zona si ne-am hotaram. Gata. Mergem in Suncuius, judetul Bihor.

Ajungem si in zona Suncuius, si mergem direct la Pestera Unguru Mare si celebra plaja thailandeza din apropiere aflata pe malul Crisului Repede. Crisul Repede este chiar repede, cel mai repede rau pe care l-am vazut pana acum in Romania avand aceasta latime. Bistrita din Suceava zici ca este Dunarea in ceea ce priveste viteza cu care curge la vale. Ce nu inteleg este cum este sa stai sa faci plaja aici la Suncuius, unde nu neaga nimeni ca peisajul este spectaculos, si sa intri intr-un rau rapid de munte ce cu siguranta este si rece, pardon foarte rece. Ceva nu se leaga, dar nici noi nu am venit a 2a zi sa facem plaja aici, aveam alte treburi. Data aviatoare!

Ziua 7. Pestera Unguru Mare si un mic traseu de 30 de minute pe deasupra Crisului Repede. Pestera Vadu Crisului, un traseu aproape speologic. Pestera Meziad, cred ca cea mai spectaculoasa. Innoptam in apropiere de Arieseni, in Tara Motilor.

Aceasta a fost de drept ultima zi a vacantei. Prima parte a zilei, sau mai bine 2/3 din ea au fost rezervate pesterilor din Bihor, iar seara ne-a prins ajungand la cazarea din centrul turistic al Apusenilor, aproape de Arieseni, alaturi de multe familii cu copii ce isi petreceau concediul cu un gratarel si un jacuzzi traditional romanesc in aer liber.

Plecam si ne indreptam spre Pestera Vadu Crisului, ce este situata in mijlocul Defileului Crisului Repede, fara acces auto, doar feroviar, fix intre Vadu Crisului si Suncuius. Accesul la ea perpedes se spune ca s-ar face din localitatea Vadu Crisului, dar unii zic ca ai putea ajunge si din Suncuius daca o iei pe langa rau si calea ferata ce se tot perinda de-a lungul regiunii. Noi am mers prin Suncuius, pana la capatul localitatii, acolo unde stateau ultimii campangii, dar pana la urma ne-am lasat pagubasi, nu prea stia nimeni sa ne indrume spre Pestera, asa ca ne-am dus cu masina in Vadu Crisului, si de acolo am plecat prin padure pe deasupra Crisului Repede spre a 2a pestera a zilei. Traseul a a durat cam 30 minute, mers agale prin padurice pe o poteca pe alocuri ingusta si cu expunere spre raul involburat. Nimic periculos, ci doar asa, cat sa te tina viu si treaz. Ajunsi la Pestera Vadu Crisului, dam de o gasca de tineri exuberanti ce jucau beer pong pe ceva improvizat si ascultau manele vechi, d-alea bune. Langa, la 15 metri, batraneii speologi din administratia pesterii iti explicau frumos si vorbeau cu tine intr-un mod reverential si diplomatic. Un antagonism am putea spune, cel putin la fel de mare precum diferenta de temperatura dintre exterior si interiorul pesterii.

Am innoptat in satul Munună din comuna Gârda de Sus la Pensiunea Ioana pe la o altitudine de peste 1000m. Apusul l-am prins pe niste dealuri din apropiere in timp ce admiram varful Bihorul Mare, Acoperisul Apusenilor. Ne-am plimbat un pic prin zona si ne-am relaxat mirosind fanul din gospodarii. Pizza de azi ne-a servit drept cina, iar o bere pe care o caram de cateva zile cu mine a servit drept frumoasa incheiere a unei vacante prin tara ce ne-a depasit asteptarile. Micul dejun a fost extrem de bun. Servit la 07:00 dimineata fix, doar 15 lei, cel mai fabulos mic dejun. Mult, gustos, inovator. Smantana, unt, branza toate se vedeau ca sunt de acolo. Salata de vinete cu usturoi fenomenala. Ce sa mai zic carnati si nici am putut sa ii terminam. Cafeau exact ce a prescris mediul. Cel mai bun mic dejun, traditional, autentic, gustos.

Am plecat a doua zi direct spre Bucuresti, spre munca, am plecat la 07:00 dimineata si am mers direct Apuseni-Bucuresti-Constanta, am luat copilul si ne-am intors la pandemie.

Aventura Urbana si Exclusiv in Romania – TVR

Aceste 2 emisiuni au reprezentat fundalul sonor de-a lungul excursiei. Am aflat multe lucruri interesante despre destinatiile in care fusesem si aveam sa ajungem. Am inceput cu Aventura Urbana – Braila si am terminat cu Exclusiv in Romania – Apuseni, gustul misterului. Luati-le ca pe un fel de podcasturi. Macar acestea sunt facute profesionist…

Cazări

Prima seara Kavalliera, langa Miercurea Ciuc https://www.booking.com/hotel/ro/kavalliera.en.html?aid=1149504&no_rooms=1&group_adults=2 Merita! Nota 9+, sunt si caluti prin grajd, vin oameni ce calaresc pe acolo.

A doua seara Kukullo Vendeghaz, langa Sovata https://www.booking.com/hotel/ro/kukullo-vendeghaz.ro.html?aid=1149504&no_rooms=1&group_adults=2 Merita! Nota 9! Autentic, pardon authentic! Typical traditional transylvanian village!

A treia seara, dar nu recomandam, Conacul Drajneilor, undeva unde nu vreau sa mai ajung, prin Maramuresul indepartat. Nu are rost sa dam notă.

A patra si a cincea seara, Camping Eco Dorna, foarte aproape de Vatra Dornei. https://www.facebook.com/dorna.eco.camping/ Nota 10! Mai ales pentru cei virgini in ale campingului.

A sasea seara, Casa Delureni, langa Suncuius-Bihor https://www.booking.com/hotel/ro/casa-delureni.en.html?aid=1149504&no_rooms=1&group_adults=2 Nota 8.5. Un loc interesant, bun pentru popas in aceasta zona.

A saptea seara, Pensiunea Ioana, Gârda de Sus, Apuseni. https://www.booking.com/hotel/ro/cabana-ioana.en.html?aid=1149504&no_rooms=1&group_adults=2 Nota 9, pentru ce ofera si cat costa. Micul dejun este exceptional.


Final de calatorie in tarisoara noastra. Acesta a fost probabil cel de-al doilea roadtrip al nostru prin Romania dupa traseul din Luna de Miere. Daca primul a fost unul cuminte si oarecum planificat, acesta a fost ceva dupa care sufletul nostru tanjea. Am mai fi ramas in aceasta vacanta inca pe atat si chiar mai mult. Este frumos prin Romania si iti poti face amintiri frumoase, dar trebuie sa ai curaj sa intri si pe drumuri judetene din cand in cand. Acolo este România!


Speram ca v-a placut povestirea noastra. Ne puteti da un Like la Pagina de Facebook si un share la articol. De asemenea, va asteptam si pe pagina noastra de Instagram unde postam fotografii si alte povesti.

Spor la calatorit!

elefant.ro
Traian

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.