O zi petrecuta in Angkor, Cambodgia. Partea I – Istorie si Angkor Thom.

libris.ro ietraditionala.com

Bine ca mai exista poze si amintiri, caci in viata de acum, 5 ani mai tarziu, imi amintesc de ziua cand am implinit 24 de ani la Angkor si ma trec din nou fiorii uitati ai vietii. Toata pandemia asta simt ca ne-a facut sa uitam de noi, poate si pentru ca nu e deloc usor sa fii in prima linie de lupta. Oricat spui ca nu te va afecta, zilele trec greu iar gandurile nu-ti mai zboara atat de departe.

Daca ati urmarit calatorita noastra prin Asia de Sud-Est din urma cu 5 ani, stiti ca noi am ajuns aici dupa o lunga calatorie de aproximativ 2 luni, inceputa cu Filipine, Singapore, Malaezia, apoi 1 luna de practica medicala in Indonezia si continuata apoi cu Cambodgia si Thailanda. Totul a fost atat de frumos organizat incat ziua petrecuta in totalitate in Complexul Angkor a fost chiar 4 septembrie 2015, ziua in care am implinit 24 de ani.

Cambodgia a fost prima tara in care am ajuns dupa Indonezia. Am avut o escala luuunga in aeroportul din Kuala Lumpur, dupa care am ajuns in capitala. Totul despre Phnom Phen aveti aici. Din Phnom Phen am plecat cu un microbuz spre Siam Reap, 6 ore, nu ne mai amintim cat a costat, deci nu a fost foarte scump. Acolo ne astepta un tuk-tuk tocmit de cei de la cazare care sa ne aduca la resedinta.

Ce este Ankor?

Pentru cei care urmeaza sa mearga la Angkor Wat, sunt sigura ca stiti deja faptul ca locul in care veti ajunge nu se rezuma deloc doar la celebrul templu Angkor Wat. Acesta face parte din imensul complex Angkor, care se intinde pe o suprafata de aprox. 400 km2 si cuprinde un ansamblu imens de ruine arhitecturale datand din perioada imperiului Khmer. Angkor avea peste 70 de temple, iar Ankor Wat, desi impresionant, era doar unul dintre ele.

Sursa: www.asienreisender.de

Complexul se afla chiar langa orasul Siam Reap, baza oricarui calator in zona. De aici va puteti organiza tururi catre complex asa cum considerati voi de cuvinta. Prin intermediul celor de la cazare sau direct targuindu-va cu un sofer de tuk-tuk.

O zi petrecuta in complexul Angkor inseamna rasaritul in jurul orei 06:00 dimineata vazut la templul Angkor Wat si din nou apus undeva in jurul orei 18:00 tot la Angkor Wat, dupa o luuuunga zi de vizitat pe la principalele temple din complex. Exista mai multe timpuri de abonamente, iar in general ori alegi un bilet de o zi, ori un bilet de 3 zile. Mai exista si posibilitatea de a merge sa vezi apusul la Angkor Wat in ziua in care ajungi, asa am facut si noi in prima zi, aceasta intrare de seara fiind inclusa in biletul de a 2a zi.

In dupa-amiaza in care am ajuns noi in Siam Reap, am decis sa iesim pe strada si sa ne tocmim noi pentru un tuk-tuk de seara pentru apusul la Angkor. Am ales un om care parea mai simpatic si mai linistit, un fel de “tătic” asa. E o denumire pe care am ajuns să o dau si paznicilor in general, ori de la metrou, ori de la spital, toți par niste tătici, intelegeti ce vreau sa spun… Ne-am tocmit la 5 dolari si apoi am ajuns sa negociem si pentru ziua urmatoare, cand am ales chiar turul lung pana la templul Banteay Srei, o inchiriere de o zi fiind 25 dolari in perioada aceea, nu cred ca s-au schimbat prea multe, sau cine stie…

Acum, 5 ani mai tarziu, cand privesc inapoi, mi se pare ca noi eram chiar extrem de sceptici. Mereu voiam sa facem totul pe cont propriu pentru a fi siguri ca nu suntem pacaliti. Se poate foarte usor si simplu inchiria tuk-tuk de la orice fel de cazare. Bineinteles, asta inseamna si un comision pentru ei, dar fiecare cazare are oamenii lor. Acum, datorită bugetului care s-a schimbat, privim si noi cu alti ochi acele timpuri.

Nici nu va mai povestesc de alte variante de a vizita templul, de exemplu pe bicicleta, pentru ca ne-am dat si noi seama ca distantele sunt foarte mari, in general vara este foarte cald, si oricum obosesti doar vizitand templele, asa ca momentul acela cand te pui in tuk-tuk intre doua temple si iti bate vantul in plete este unul nepretuit, facand parte din momentele asteptate cu drag in cursul zilei.

Istorie

Cred ca degeaba incep eu sa va povestesc despre templele pe care le-am vazut, daca nu povestim putin despre istoria locului.

Cine au fost khmeri?

Imperiul Khmer si Imperiul Ankgor sunt termeni folositi de istorici pentru a se referi la Cambodgia incepand cu secolul IX si pana in secolul XV, atunci cand aceasta era un imperiu hinduso-budist in Asia de Sud-Est. In vremea aceea avea o intindere mult mai mare, la un moment dat stapanind chiar o mare parte din ceea ce noi consideram astazi Indochina. Astfel, monumentele maiestuaose pe care urmeaza sa vi le prezint sunt cele mai bune testimoniale ale imensei puteri teritoriale ce a fost candva Imperiul Khmer. Se pare ca Angkor, la apogeul sau intre secolule XI si XIII, a fost cel mai mare centru urban pre-industrial din lume.

Regele Jayavarman II este privit ca regele care a pus fundatiile perioadei Angkor. Acesta s-a proclamat rege-zeu printr-un ritual hindus condus pe muntele Phnom Kulen, proclamand astfel si independenta teritoriilor sale. Epoca de aur a imperiului a inclus perioada constructiei templului Angkor Wat, care a durat 37 de ani, dedicat zeului Vishnu, sub regele Suryavarman II.

Cel mai important rege este considerat Regele Jayavarmn VII ( 1181-1219), fiind de altfel si ultimul dintre marii regi ai imperiului. El este cel ce a construit noua capitala de la Angkor Thom, in centru construind Templul Bayon. A construit de asemenea templul Ta Phrom in cinstea mamei sale si Preah Khan in cinstea tatalui sau.

Bayon

Incepand cu secolul XIV, imperiul khmer a inceput sa sufere un declin lung, dar sigur. Cauzele sunt multiple, printre care conversia religioasa de la hinduism la budism care a afectat sisteme sociale si politice, lupta pentru putere a printilor khmeri, revoltele teritoriilor vasale, invaziile straine, ciuma etc.

Majoritatea informatiilor care se cunosc despre imperiul khmer vin din basoreliefurile bogate din templele complexului Angkor, dar si din scrierile chineze ale timpurilor. Basoreliferurile sunt cu adevarat impresionante. Doar la Angkor Wat am pierdut ore plimbandu-ne si uitandu-ne de-a lungul peretilor plini de desene ce spun adevarate povesti.

Khmerii antici aveau o cultura traditionala bazata pe agricultura, bineinteles bazata in mod special pe cultivarea orezului. Campurile de orez erau irigate printr-un complex sistem hidraulic compus dintr-o mare retea de canale si rezervoare de apa. Daca vreti, in apropiere puteti vizita si lacul Tonle Sap, de unde vechii khmeri isi procurau apă proaspătă si pește. Astfel isi constituiau masa de bază, formata din orez si peste (sub forma de prahok – o pasta de peste invelita in frunze de banane).

Religia principala era initial hinduismul, unul influentat de cultul Devaraja, care ridica regii Khmeri la rangul de reprezentare divina a zeilor pe pamant, prin incarnare lui Vishnu sau Shiva. Astfel acestia au inceput sa construiasca monumente maiestuoase precum Angkor Wat sau Templul Bayon pentru a celebra acest fapt. Pe langa hinduism, budismul era cea de-a doua religie ca popularitate. Budismul a existat sub doua mari forme, Budismul Therava si Budismul Mahayana, 2 scoli diferite. Doua dintre tarile din ziua de astazi in care predomina Budismul Therava sunt Burma si Thailanda.

Chiar daca panteonul hindus este enorm, nu toti zeii au fost portretizati in arta cambodgiană. Unii, precum Indra, sunt ubicuitari in sculpturile in relief. Este rege al regilor si zeu al furtunilor (precum Zeus) si tine simbolul fulgerului si tunetului (vajra) in mana, calare fiind pe elefantul cu trei capete.

Indra – Fotografie realizata de mine in templul Bantey Srei , fara sa stiu la acel moment pe cine fotografiez.

Shiva este unul dintre cel mai frecvent reprezentati zei din perioada hindusa a Angkor. Mai este cunoscut ca cel care distruge sau transforma. Are multe reprezentari diferite, ca un batranel cu barba, sau fiind cu mai multe brate, sau precum linga (un simbol falic reprezentand o energie masculina) care sta pe o yoni (simbol feminin), asemandu-se cu un simbol regasit si in taoism, complexul ying- yang. Animalul sau, care il transporta (vahana), este taurul (Nandi). Lucrurile astea mi le amintesc si din templul Prambanan din Indonezia, cand un grup de fete studente la Facultatea de Istorie ne-au facut un tur gratuit.

Iata-l si pe Shiva in pozele mele.
O ramasita a lui Nandi.

Vishnu, sau păstrătorul (menținătorul). Este atat un creator, cat si un distrugator. El mentine echilibrul si armonia in lume. De obicei face asta prin intruchipare in diverse chipuri, avatare, care sunt protagoniste in multe legende hinduse. In Angkor este frecvent intruchipat ca o fiinta cu 4 brate sau chiar 8. Vahana al sau este Garuda, care este jumatate om si jumatate vultur. Desi multe temple din Angkor sunt dedicate lui Shiva, exceptia majora este Angkor Wat, construit de Suryavarman II, un devotat slujitor al lui Vishnu.

Din Angkor Wat, Vishnu si trupa sa.
Laksimi, consoarta lui Vishnu intre doi elefanti, si jos Garuda.
Garuda

Alte reprezentari:

Kalas – Reprezentari ale timpului in persoana. Fara timp, nu exista decadere sau moarte. Apar frecvent pe usi, dar nu numai.

Scene mitologice din mituri si legende hinduse sunt portretizate in multe zone din Ankor. Aici avem o scena din Ramayana, o poveste cu care ne-am intalnit mult in calatoriile noastre. Cred ca ramane mai bine sa v-o povestim la alt capitol. Dar aici putem vedea pe Sugriva (regele maimutelor) cum se lupta cu Valin (fratele sau care ii furase tronul).

Shiva, Ravana si Muntele Kailasa – Despre acestea va povestesc mai mult cand ajungem la templul Banteay Srei.

Eu pot doar sa va fac un mic sumar al literaturii citite de mine despre istoria si arhitectura khmeră. Este o pasiune si nu va pot prezenta acest loc fara ele. Dar daca vreti sa cititi insa si mai multe despre asta, va recomand urmatoarele articole link1 si link2.

Turul Complexului Angkor

Ankor Thom

Acesta a fost ultima si cea mai trainica capitala a imperiului Khmer. Fiind cel mai mare oras khmer, a fost fondat de regele Jayavarman VII la sfarsitul secolului al XII-lea si probabil a ramas capitala imperiului pana undeva in secolul XVII.

Intrarea in oras este extrem de captivantă vizual. Incepe cu traversarea unui pod marginit de zei (“devas“) si demoni (“asuras“) ce trag un sarpe cu 7 capete – numit “naga“. Se continua apoi cu o poarta formata dintr-un turn cu 4 capete imense, fiecare tintind cate un punct cardinal. Se crede ca rolul acestor poduri era sa faca legatura dintre lumea oamenilor si lumea zeilor, rol asemanator dat si curcubeelor in cultura hindusa.

Scena reprezinta un faimos mit din cosmologia hindusa – The Churning of the Ocean of Milk ( in romana s-ar traduce ca “tărâmarea ( procesul de agitare a cremei sau a laptelui integral pentru a face unt) oceanului de lapte”). Legenda spuna ca zeii voiau sa faca rost de un elixir al nemuririi (amrita). Pentru ca acesta se afla la fundul unui ocean nemarginit de lapte, au avut nevoie chiar de ajutorul dusmanilor, demonii. Impreuna au apucat sarpele cu 7 capete “naga” reprezentat de regele hindus Vasuka si cu ajutorul lui au invartit insusi varful muntelui Mandara, asezat pe spatele lui Vishnu (transformat in avatarul sau sub forma de broasca testoasa). Au iesit multe minunatii din apa, pana cand la final a iesit si amrita, adusa la suprafata de Dhanvantari ( fondatorul mitologic al Ayurvedei). In cele din urma, dupa alte peripetii, ajunge in mainile zeilor.

Reprezentarea grafica a mitului.

Dupa pod se ajunge la una din marile porti de intrare in oras. Cu ale sale patru capete indreptate in cele 4 directii ale lumii. Nu se stie nici astazi daca acestea reprezinta divinitati budiste sau insasi portretul regelui. Conform unui calator chinez din secolul XIII, acestea erau pictate in auriu.

Templul Bayon

Stilul in care este constuit templul, stilul Bayon, este ultimul dintre stilurile arhitecturale din Angkor, datând din anii 1180-1230. Acest stil este sinonim cu regele Jayavarman VII despre care am tot vorbit, si care era supranumit si marele rege constructor. Pe langa asta, in perioada domniei sale, religia imperiului s-a schimbat de la hinduism la budism, deci a avut loc si o schimbare a simbolismului.

Aici pe scari in fata templului ne-am mancat micul dejun pe care l-am primit la pachet de la cazare. Imi amintesc cum statem pe scarile templului si ne uitam uimiti la aceste capete magnifice, in timp ce mancam clatite cu banane si miere. Ce poate fi mai tare?

Imi este greu sa explic in cuvinte ce inseamna sa calatoresti si sa fii efectiv “dazzled” (cuvantul acesta in engleza este primul care mi-a venit in minte) de ceea ce vezi. Calatoriile fac ca rotitele din capul tau sa se roteasca in directii in care altfel nu ar fi fost niciodata impinse sa mearga. Cum este sa vezi poze cu locuri magnifice, dar cum este sa le ai la picioarele tale muritoare?!

Sigur intr-o viata anterioara am fost un explorator mai mare decat micul meu hobby de acum si probabil eram bărbat. Hehe, glumesc.

Templul Bayon este unul dintre cele mai enigmatice si mai impresionante constructii religioase din lume. Este extrem de complex, atat din punct de vedere al structurii cat si al insemnatatii sale, trecand prin diferite faze religioase de-a lungul istoriei, fiind panteon al zeilor, templu hindus si apoi budist. Este alcatuit dintr-un munte de turnuri care se inalta la ceruri, pline de figuri umane. Astazi mai sunt doar 37 in picioare, dar initial erau probabil peste 50 la numar. Majoritatea au cele 4 chipuri ce privesc spre punctele cardinale, dar uneori sunt doar 3 sau 2.

Este plin de coridoare si drumuri subterane la primul nivel. Atata timp cat nu esti claustrofob, este o placere.
Un vis pentru exploratori.
Astazi Bayon a fost convertit intr-un templu budist theravada. Veti intalni astfel intruchipari ale lui Buddha in toate formele si marimile.

Initial, s-a crezut ca cele peste 200 de chipuri zambitoare il reprezinta pe Brahma, zeul hindus cu 4 fete. Dar apoi au descoperit ca templul era de fapt unul budist. Deci concluzia este ca fie sunt reprezentari ale lui Buddha, fie ale regelui Javayarma VII.

Turul basoreliefelor este la fel de fascinant ca si turul intregului ansamblu arhitectural. Aici vedem “apsaras” dansatoare, spirite feminine ale norilor si apelor din cultura hindusa si budista.

Terasele regale

Se intind pe o suprafata de 400m si au doua parti:

Terasa Elefantilor

Terasa Regelui Lepros

Palatul Regal

Constructii au existat aici inca din secolul X. Majoritatea constructiilor nu aveau conotatie religioasa, fiind construite din materiale perisabile, precum lemnul, motiv pentru care nici foarte multe ramasite nu se pastreaza.

Tep Pranan

Un Buddha gigantic, asezat, care este inca venerat si astazi.


Speram ca v-a placut povestirea noastra. Ne puteti da un Like la Pagina de Facebook si un share la articol. De asemenea, va asteptam si pe pagina noastra de Instagram unde postam fotografii si alte povesti.

Spor la calatorit!

Va urma!

Andreea

Medic Boli Infectioase
Calator
Mama lui Bebe T.

View stories

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.

1 comment