Mozaicul Tarii Sfinte din Madaba, catacombe istorice si Muntele Nebo.

Madaba, orasul iordanian aflat la 30km de Amman pe dealurile ce se inalta deasupra Marii Moarte, are mai multe valențe. Pentru unii este orasul cu cei mai multi crestini din Iordania. Pentru altii, este asezarea prin care treci ca sa ajungi la Muntele Nebo, locul unde Moise a aratat poporului lui Israel “Taramul Fagaduintei”. Pentru lumea intreaga este orasul in care a fost descoperit Mozaicul din Madaba, motiv pentru care multi calatori occidentali isi fac drum pe aici si astazi.  

Mozaicul Tarii Sfinte si Ierusalimului din Madaba

Acest mozaic este special pentru ca este cea mai veche reprezentare cartografica a Tinuturilor Sfinte si a Ierusalimului. Creat in secolul VI, in epoca bizantina, mozaicul din Madaba este una din cele mai importante marturii ale vremurilor de demult, iar faptul ca acest mozaic a fost descoperit reprezinta in sine o minune, tinand cont ca asezarea a fost parasita vreme de cateva sute de ani in urma cuceririi mameluciilor.  

Se intampla cateodata ca in lume sunt anumite momente de o importanta inimaginabila pentru omenire. Pur si simplu, acele momente care schimba ceva in circuitul acestei lumi, momente in care omul devine pret de cateva clipe actor principal al umanitatii. Stefan Zweig (scriitor austriac de origine evreiasca cu activitate prolifica in perioada ante- si interbelica, ale carui carti sunt o fresca a unei lumii disparute) le denumeste orele astrale ale omenirii, el publicand o serie de povestiri pe aceasta tema. Poate momentul in care harta din Madaba a fost descoperita nu este chiar o ora astrala a omenirii, dar stau cateodata si ma intreb, cum au fost descoperite astfel de minuni? Orase pierdute ale Antichitatii redescoperite, manuscrise pierdute timp de milenii, obiecte de arta care au reconfigurat tot ceea ce stiam despre civilizatiile antice, toate acestea au fost la un pas de a fi ingropate sub pamant pentru totdeauna. Poate ca si astazi, sub casa vreunui Mohammed din lumea araba, sunt dovezi ale …orice vrea sufletul vostru. Acest hazard al existentei, al lucrurilor care teoretic sunt, dar practic nu le vom sti niciodata, ma face sa ma gandesc ca orice marturie a unei lumi trecute, trebuie privita ca o comoara.  

E drept, la un moment dat te saturi de atatea pietre, dar sunt bune si ele la ceva. Cum spunea cineva privind pe studentii geologi bibilind pietrele : “e bine si cu pietrele astea, dar nu la rinichi” .

Descoperirea mozaicului a avut loc in 1896 in timpul construirii unei biserici ortodoxe pe locul ruinelor unei vechi biserici crestine din epoca bizantina. Cei care au descoperit mozaicul au fost simpli constructori, dar pana la recunoasterea internationala nu a mai fost decat un pas. Chiar daca doar o patrime din intregul mozaic a mai putut fi recuperata, ramane un punct de reper pentru intelegerea realitatilor din Palestina, Sinai si tinuturile din jurul Iordanului din perioada bizantina.  

Harta din Madaba este astazi adapostita de Biserica Ortodoxa Sf Gheorghe si se percepe o suma modica la intrare.  

Mozaicul din Madaba nu este singurul. Posibil ca toata Madaba sa aibe in subsoluri mozaicuri si marturii ale epocii bizantine. Orasul fiind parasit dupa cucerirea islamica si cateva cutremure importante, pe la sfarsitul secolului XIX, el este colonizat de citez:  90 de familii crestine plecate din Al Karak. Crestinii s-au apucat sa reconstruiasca si au adus la lumina multe alte mozaicuri si ruine din perioada romana si bizantina.  

Parcul arheologic din Madaba (in care noi nu am mai apucat sa ajungem) este considerat cel mai cel din Iordania in ceea ce priveste mozaicurile.  

Daca v-ati linistit cu mozaicurile (cam de multe ori am folosit acest cuvant), sederea in Madaba nu s-a incheiat caci orasul ne mai pregateste ceva.

Restaurantul Haret Jdoudna este la 3 minute de mers pe jos de Biserica cu Mozaicul, iar lumea vine si din Amman pentru a manca in acest loc cu o ambianta speciala. Prietenii nostri au tinut sa ne duca in acest restaurant cu specific iordanian, arabesc, madabesc. Ca orice loc dragut, dar si fandosit, preturile sunt pe masura, dar locul nu duce lipsa de clientela. Mancarea a fost buna, servirea la fel, per total o experienta frumoasa intr-un loc cu istorie, fiind poate cel mai vechi local din oras. Orientativ, o masa pentru 2 oameni a fost cam 150 lei. Andreea zice ca si Bebe T. in burtica a apreciat mancarica ( avea pe atunci 10 saptamani) . Bonus: pisoarele la barbati au gheata in ele.  

Muntele Nebo

Mancati fiind, am zis sa ii dam viteza si sa vedem apusul pe Muntele Nebo. Stiam noi ca mai este o biserica romano-catolica cu un turn si ceva subsoluri interesante de vazut in Madaba, dar hai repede la Nebo sa vedem apusul. Un drum scurt de 10 minute ne-a adus in poarta complexului turistic din varful muntelui. 

Care este treaba cu muntele Nebo? Pai Moise, profetul Moise, unul din patriarhii Vechiului Testament, a condus poporul lui Israel pana unde le promisese.  Ajunsi in varful muntelui Nebo, avand o priveliste maiestuoasa asupra “Pamantului fagaduintei” ( “The Promised Land” ), aproape indeplinindu-si misiunea, Moise moare in curand, iar traditia crestina si iudeica considera ca el este inmormantat undeva pe acest munte. In speta, drept-credinciosii nu au stat pe ganduri si au construit biserici si monumente in cinstea acestuia.  Astazi, calugarii franciscani sunt cei care detin si ingrijesc asezamantul din varful muntelui. Daca veti intra, veti descoperi ruinele unei biserici vechi, mozaicuri vechi de aproape 2 milenii si un peisaj demn de Varful Omu. O statuie mare cu toiagul lui Moise asezoneaza ansamblul, toiag care candva in Vechiul Testament a fost transformat in sarpe si viceversa, lucru reprezentat si in sculptura din prezent. 

Din pacate, cu toate eforturile baietilor, complexul turistic doar ce se inchidea cand am ajuns noi, dar la sfatul unui iordanian simpatic, am putut sa admiram apusul un pic mai jos, nu chiar in varf. Asa ca noi nu am vazut cum e defapt la Muntele Nebo din punct de vedere spiritualo-turistic, dar ne-am distrat facand cateva poze care vor ramane in istoria calatoriilor noastre.

Am convenit cu prietenii sa mai venim aici pe Muntele Nebo si sa facem un gratar. Cica asa ar face iordanieni. Peisajul frumos, aerul curat, loc spiritual, tot ce vrei.

“Tot in ziua aceea a grait Domnul cu Moise si a zis: “Suie-te in muntele acesta al Abarimului, in muntele Nebo, care este in pamantul Moabului, in fata Ierihonului, si priveste asupra Canaanului, pe care-l dau in stapanirea fiilor lui Israel, si mori pe munte si te adauga la poporul tau, cum a murit si Aaron, fratele tau, pe muntele Hor si s-a adaugat la poporul sau, pentru ca ati gresit inaintea Mea in mijlocul fiilor lui Israel, la apele Meribei, la Cades, in pustiul Sin, si pentru ca n-ati aratat sfintenia Mea intre fiii lui Israel. Numai de departe vei vedea pamantul pe care Eu il dau fiilor lui Israel, dar de intrat nu vei intra in pamantul acela.” (Deuteronom 32, 48-52) 

“Atunci s-a suit Moise din sesurile Moabului in Muntele Nebo, pe varful Fazga, care este in fata Ierihonului, si i-a aratat Domnul tot pamantul Galaad pana la Dan, tot pamantul lui Neftali, tot pamantul lui Efraim si Manase si tot pamantul lui Iuda pana la marea cea de la asfintit, partea de la miazazi a tarii, sesul Ierihonului, cetatea Palmierilor, pana la Toar. Si i-a zis Domnul: “Iata pamantul pentru care M-am jurat lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov, zicandSemintiei tale il voi da. Te-am invrednicit sa-l vezi cu ochii tai; dar in el nu vei intra!” Si a murit Moise, robul lui Dumnezeu, acolo, in pamantul Moabuluidupa Cuvantul Domnului; si a fost ingropat in vale, in pamantul Moabului, in fata Bet-Peorului, dar nimeni nu stie mormantul lui nici pana in ziua de astazi. Si era Moise de o suta douazeci de ani, cand a murit; dar vederea lui nu slabise si taria lui nu se imputinase.” (Deuteronom 34, 1-7) 

Biserica Romano Catolica din Madaba si fantana moabita de acum aproximativ 3000 ani

Daca cu Muntele Nebo am rezolvat-o repede, fiind frig, ne-am refugiat repede in masina si am hotarat de comun acord sa ne indreptam repede spre Biserica Romano Catolica din Madaba avand hramul Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul. Biserica este noua, vorbim totusi de 100 ani care nu inseamna mai nimic in aceasta parte a lumii. In schimb, subsolul este compus din catacombe apetisante pentru exploratorii urbani moderni.

 

Parcam repede in apropiere, iar in usa bisericii ne intampina un batranel simpatic care ne explica ca nu putem vizita biserica deoarece liturghia este in desfasurare. Mutrele noastre plouate l-au convins sa ne lase sa urcam in turnul bisericii, o constructie oarecum nesigura, dar care iti oferea o panorama larga asupra micului oras arab, cu un apus din plin asezonat cu verdele musulman al minaretelor.  

Ne-a lasat sa intram si in subsolul plin de tunele si tot felul de camere, dar fantana moabita veche de peste 3000 de ani a fost principala atractie. Orice turist putand sa se distreze aici incercand sa scoata apa cu un ulcior din piele gaurit.


Am plecat multumiti din Madaba, sederea de final din Biserica catolica fiind o gura de aer proaspat dupa agitatia si traficul zilei. Urma sa ne intoarcem in Amman, baietii urmau sa plece la munca dis-de-dimineata, iar noi aveam sa vizitam capitala Iordaniei.

Comments

comments

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.