Lovech, mânăstirea Troyan și peștera Devetashka

Plimbarile prin Bulgaria sunt ceva obisnuit pentru plimbaretii din capitala. In 90 minute ajungi pe malul drept al Dunarii, iar de acolo, taramul bulgaresc se arata deosebit de ofertant in destinatii turistice. Sa ne intelegem, nu sunt destinatii de importanta majora, nu veti gasi vreun Peleș pe acolo, dar sunt suficient de multe locuri frumoase ce merita vizitate si care pot umple intr-un mod foarte frumos unele weekenduri. Nu vorbim despre Veliko Tarnovo de data aceasta, ci despre zona Lovech, mai inspre inima Bulgariei, undeva la jumatatea drumului dintre Sofia si Ruse, nu departe de Plevna.


Intr-un frumos weekend de ianuarie 2021 , cand vremea era inca frumoasa, fara prea multa zapada, inainte ca restrictiile specifice pandemiei sa ia amploare, am vizitat pentru cateva zile Bulgaria. Excursia nu a fost foarte ampla, am vizitat Veliko Tarnovo, am dormit in Arbanasi, am plecat mai departe spre oraselul Troyan si frumoasa manastire omonima din zona si apoi in Lovech unde am dormit cea de a doua seara, urmand ca a 2a zi sa vizitam pestera Devetashka si sa plecam spre casa.



3-4 ore despart orasul Lovech si imprejurimile de Bucuresti, via Ruse, iar daca pleci din Veliko, faci cam 1h30. Lovech se afla la poalele muntilor Balcani Stara Planina pe limba lor, insemnand Muntele Vechi. Plecand din Lovech urci spre orasul Troyan si mai apoi spre Pasul Troyan aflat la 1500m, putand apoi sa cobori inspre campia Traciei si spre Plovdiv, in sudul tarii. O alternativa pentru cei pasionati de drumuri spectaculoase.

Manastirea Troyan

Noi luasem la ochi aceasta zona de ceva timp. In primul rand, descoperisem manastirea Troyan, considerata una din cele 3 mari manastiri din Bulgaria, ca importanta, istorie si arhitectura, alaturi de manastirea Rila (cea care se afla in drumul spre Grecia) si manastirea Bachkovo (aflata in apropiere de Plovdiv). La 10 minute de manastire se afla si orasul Troyan, un orasel de munte pe care nu am apucat sa-l vizitam cum trebuie, aici oprind doar pentru a lua pranzul. Am avut sansa, sau mai bine zis inspiratia, de a gasi un hotel deschis ce ne-a primit in restaurantul propriu.

Daca intentionati sa vizitati manastiri cu un puternic aer athonit, va recomandam cateva din manastirile bulgaresti, Rila, Bachkovo, Troyan, Solovski sunt cateva dintre cele mai frumoase…

Undeva intr-o vale impadurita pe unde trece raul Cherni Osam, pe la aproximati 400m altitudine si nu departe de crestele muntilor Balcani, se afla o mica bijuterie monahala si arhitecturala a vecinilor bulgari. Desi pare foarte vechi, intreg complexul monahal dateaza in mare parte din secolul XIX, el fiind construit in stilul renasterii nationale bulgare. Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost construita mesterul Konstantin, iconostasul a fost construit la Tryavna si sculptat in intregime din lemn, iar pictura a fost realizata de un anume Zaharia Zograf, ce nu a ezitat sa se picteze si pe el in altar. Interesanta este si reprezentarea unui leu si a unui elefant intr-o fresca, animalele amintind de caracterul bulgarilor sub ocupatia otomana – rabdare si curaj deopotriva.

Ar fi frumos sa ai un ghid in timp ce te invarti prin complexul monahal. Noi nu am avut. Am fi aflat legende si povesti despre cum a fost intemeiata manastirea, despre un calugar ce a plecat din Athos cu o icoana facatoare de minuni spre tarile romane, iar la un moment dat magarusii nu au mai vrut sa se mistea, asa ca s-a oprit dandu-si seama ca aici doreste Maica Domnului sa ramana si a pus bazele unei manastiri ce treptat a adunat multi calugari. Cu toate acestea, nu au ramas foarte multe urme ale primelor chilii.

Importanta acestui loc in constiinta poporului bulgar este data si de faptul ca in secolul XIX, Vasile Levski (adica Leul) a organizat mai multe grupari ce sustineau ideile nationaliste si revolutionare bulgare, printre care si un grup mare de 80 calugari condusi de staret, iar apoi, in perioada razboiului ruso-turc din 1877-78 (cel in urma caruia ne-am castigat si noi independenta), aici a fost organizat un spital ce a ingrijit soldatii rusi si voluntarii bulgari ce au luptat impotriva turcilor.


Pranzul l-am luat intr-un hotel din orasul Troyan aflat la cativa km distanta de manastire. Fiind COVID si stare de razboi, nu aveam nimic deschis, asa ca a trebuit sa cautam hoteluri mai pe Booking si sa le vizitam rand pe rand pentru a vedea daca putem sa mancam acolo. Doar hoteluri aveau bucatarie deschisa, cam cum era si pe la noi. Ne-am distrat prin hotel, cei doi copii jucandu-se printre mesele goale si speriind pestii din cele 2 acvarii mari din restaurant. Masa a fost buna, exact ce trebuia la acel moment al zilei pentru 2 familii cu copii. Hotelul se numea Chateau Montagne si se afla fix in mijlocul orasului.

Prin oraselul Troyan nu ne-am plimbat, am trecut mai departe. Probabil o avea 2 stradute dragutele. In schimb am observat un puternic miros de fum in tot orasul, probabil datorat a ceea ce arde lumea pentru a se incalzi. Oarecum irespirabil.

Lovech

Lovech era tinta finala a zilei. Un orasel despre care auzisem demulta vreme. Podul Acoperit este atractia orasului, alaturi de cartierul Varosha ce adaposte nenumarate case vechi specifice perioadei de renastere nationala bulgara.

Podul Acoperit a fost construit de faimosul arhitect bulgar Kolyu Ficheto cu putini ani inainte de obtinerea independetei Bulgariei. A fost distrus de flacari la inceputul secolului XX, reconstruit modern si reconstruit iarasi in forma sa initial candva prin anii 80. Un fel de Ponte Vecchio din Florenta aflat in Europa de Est, gazduieste si el cafenele si magazine cu suveniruri. Probabil este mult mai animat vara sau cand nu este pandemie.

Podul in interior

Cartierul Varosha, unde am stat si noi, clasica zona cu casute frumoase, stilul acesta balcanic il stiti deja, cu alei inguste si piatra cubica. Este considerata o rezervatie istorica si arhitecturala. Ei spun ca ar fi aprox 200 de monumente istorice si culturale in aceasta zona aflata pe malul drept al raului Osam. Partea frumoasa este ca zona este locuita, multe pensiuni si boutique-hoteluri aflandu-se aici. Astfel ca ai ocazia sa stai in case vechi balcanice construite acum 150 ani. Cam asta am facut si noi.

Dupa ceva analize al ofertelor hoteliere din Lovech, ne-am hotarat sa dormim la Family Hotel Varosha 2003. Bine, nu este denumirea cea mai atractiva, cea mai de sefi, dar noua ni s-a parut cel mai dragut si pretabil pentru excursia noastra cu 2 familii si 2 copii mici. Faptul ca am putut sa facem focul intr-un fel de soba-semineu si sa privim cu ard si trosnec lemnele a facut ca intreaga vacanta sa merite. Doamna ce se ocupa de cazare a fost simpatica si dornica de a ne satisface dorintele, astfel ca am putut sa mancam si cina in camera de hotel. La cina a zis doamna ca ne face ce vrem. Cu doi copii mici am luat ficatei cu piure, si clasica salata shopska. Chiar intreaga interactiune cu ea a fost haioasa, nu vorbea foarte bine engleaza asa ca ne-o dadea pe fata ei la telefon daca avea ceva mai dificil sa ne comunice. Micul dejun a fost foarte bun, servit la restaurantul hotelului. Da, exista si parcare.

Vederea de la balconul cazarii

Cina
Semineul

In cursul serii, am apucat sa urcam si deasupra cartierului Varosha pana la statuia lui Vasil Levski si vechea cetate antica Hisarya. In aceasta cetate s-ar fi semnat tratatul de pace dintre Imperiul Bizantin si cel urma a fi al 2lea Tarat Vlaho Bulgar pe la 1187.

Vasil Levski, pe numele sau adevarat Vasil Ivanov Kunchev (Levski insemnand Leul), este principalul promotor si organizator al luptei pentru independenta Bulgariei. Clasica emisiune de se face peste tot in lume, cu top 100 de romani/francezi/somalezi/indieni, l-a ales pe Vasil Levski drept cel mai mare bulgar. Asa ca o statuie a sa deasupra orasului Lovech, locul de unde era coordonata miscarea revolutionara si de unde a fost capturat de otomani pentru a fi mai apoi executat, este ceva foarte firesc. Exista si un muzeu dedicat lui in cartierul Varosha, vis-a-vis de Muzeul Etnografic. Nu am apucat sa vizitam niciunul dintre ele. Data viitoare!

Pestera Devetashka

Se spune ca ar fi cea mai frumoasa si impresionanta din Sud-Estul Europei. Locuita de zeci de mii de ani de diversi oameni preistorici, in prezent casa a altor mii de lilieci, pestera carstica Devetashka aduce astazi destui turisti ce se bucura de aspectul ei deosebit, cu o gura de intrare sparta larga, un tavan spart si o hala imensa in care se tin uneori si un soi de evenimente culturale.

Am vrut sa venim aici special pentru pestera. Vremea neprietenoasa si timpul limitat ne-au impiedicat in a ajunge si la celebra cascada de travertin Krushuna. Defapt, intreaga zona adaposteste numeroase pesteri si cascade mai mari sau mai mici. De aceea ele se afla in Parcul National Maarata (maar inseamna pestera in limba turca).


Cum am spus adesea, Bulgaria are destul de multe obiective turistice ce pot umple un weekend. Unele sunt deosebite si reprezinta un prilej bun de schimbare a peisajului pentru bucurestenii tracasati.


Speram ca v-a placut povestirea noastra. Ne puteti da un Like la Pagina de Facebook si un share la articol. De asemenea, va asteptam si pe pagina noastra de Instagram unde postam fotografii si alte povesti.

Spor la calatorit!

elefant.ro
Traian

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.