
Ca o scurtă introducere în atmosfera Filipinelor si a peisajelor superbe cu care ne-a rasfatat…
Câmpurile de orez din regiunea muntoasa Ifugao – Cordiliera Filipineza – sunt niste terase etajate vechi de peste 2000 de ani care au fost săpate aici de stramoși ai triburilor indigene si care sunt considerate a fi a 8a minune a lumii.
Terasele se află la aproximativ 1500 de metrii înalțime si se spune că daca ar fi puse toate treptele cap la cap ar face înconjurul a jumătate din glob.


Cultura Ifugao se învârte în jurul cultivării orezului, ei având numeroase ceremonii legate de agricultură cât și zei specifici, cum ar fi zeul orezului Bulul.
Terasele au fost construite tocmai pentru a fi o soluție practică pentru cresterea orezului, alimentul de baza al filipinezilor. Localnicii din ziua de astăzi înca mai plantează orez pe ele, în ciuda faptului ca tinerii din ziua de astăzi ca și peste tot nu mai sunt așa interesați de agricultură.
În această calatorie a noastră o sa tot vedem oameni recoltând orezul, punându-l la uscat și apoi culegându-l. Iar ei o sa ne vada pe noi holbandu-ne la ei.

Terasele de orez din Banue pot fi vazute și pe bancnota de 20 de pesos a filipinezilor.

Cât și pe cea de 1000 de pesos.

Este lesne de înteles după asa o descriere, de ce am fost foarte tentați să ajungem în aceste locuri deosebite.

Articole Filipine
- Supravietuind Manilei, Filipine. Partea 1. Singurul oras in care nu m-as mai intoarce niciodata.
- Drumul Manila – Banaue, introducere în povestea teraselor de orez din muntii Ifugao, Filipine, a 8-a minune a lumii
- Despre Banaue și cultura oamenilor din cordiliera filipineză
- Batad, Filipine – Satucul izolat la care visam
- Bontoc si legenda vanatorilor de capete. Drumul spre Sagada. Filipine.
- Sagada și sicriele suspendate din munții Cordilierei Filipineze
- Baguio si drumul inapoi spre Manila
- Manila, Filipine. Partea 2. Până la urmă vizităm ceva?
Despre excursia prin Cordiliera Filipineză
Aceasta partea a excursiei a fost cap-coada planificată de mine. Și din fericire a iesit în totalitate conform planului în ciuda faptului ca era calculată la milimetru și orice piedica ne-ar fi putut deraia de la traseu.
Dupa ce a planificat zborurile spre Asia, Traian mi-a spus ca am 5 zile, din care in prima aterizam, in care să gasesc un program foarte interesant de vizitat Filipinele.
Atunci cand ai atat de putine zile in Filipine nu sunt foarte multe optiuni. Mai ales daca aterizezi in Manila. Deoarece pentru a ajunge in diferitele insule ale tarii, de multe ori pe langa un alt avion trebuie să iei și diverse autobuze care mănâncă destul de mult din timp.
Bineinteles, si noi ne-am gandit la faimoasele plaje spectaculoase filipineze care se află pe toate desktopurile și la care toti visăm să ajungem macar o data – Borracay, plajele din insula Palawan etc. Dar calculând timpul mi-am dat seama că nu este foarte fezabil ca efort-beneficii. Și plus la o adică, am de gand să stau minim 2 săptămâni când mă voi duce pe viitor în aceste zone.
Așa că eu m-am rezumat la 2 variante – ori mergem în nordul insulei Luzon să vedem faimoasele câmpuri de orez și alte atractii cum ar fi coșciugele atarnate pe munte si legendele cu Head-Hunters – ori mergem în insula Bohol unde sunt faimoasele dealuri de ciocolata, plaje și alte nebunii.
Concluzia a fost că având în vedere programul nostru de avioane calculat la milimetru pentru a ajunge pe 4 august în Indonezia, trebuia să avem grijă sa prindem toate avioanele. În Filipine era sezonul ploios. Stiam foarte bine ce înseamnă asta, de acum 3 ani când in Taiwan am prins 2 taifunuri și numai știri la TV despre dezastruasele inundații din Filipine.
Am zis deci că stam pe pământ, nu mai luam alte zboruri, nu mai trecem ape și rămânem pe cea mai mare insula din arhipelagul Filipinez, Luzon. Plaje mai vedem, dar ce sălbăticie aveam să vedem in jungla filipineza nu am vazut in viața mea.
A fost o alegere buna, de milioane chiar, exact genul nostru de călătorie.

Banaue in linistea diminetii
Despre cum se ajunge din Manila în zona Ifugao si Banaue, v-am povestit in articolul anterior.
Și o sa continui povestea în acest articol despre ce s-a intamplat când am coborat din autobuz.
Autobuzul s-a oprit la ora 07:00 dimineața la intrarea in Banaue. Într-un fel de autogara-parcare unde ni s-a cerut să plătim o taxa de mediu (tipica in aceasta regiune a tarii – cam 30 pHp), si am fost apoi cu toții racolați de niste jeepney-uri private și duși la un hostel-terasă unde noi credeam ca este Centrul de Informatii Turistice Oficial. Am mers și noi, pentru ca au mers toți din autobuz.
Aici ne-au propus diverse trasee si cazări. Adevarul e ca nu știu ce sa le reproșez, pentru că lucrurile așa funcționeaza în țarile astea ca peste tot, oamenii aveau pile cu compania de autobuze, iși faceau treaba, câstigau un ban și noi turiștii aveam cât de cât nevoie de planuri oferite cât mai rapid ca să nu pierdem timpul degeaba.
Așa că la un mic dejun și o cafea extrem de binevenita, am discutat despre ce opțiuni avem. Între timp am admirat și peisajul frumos si am schimbat câteva impresii mai ales cu grupul de spanioli, oameni deschiși ca întotdeauna.

Nici nu știu ce sa vă zic, dacă sa va duceți cu primii care va racoleaza, sau să vă duceți până în centru unde este de fapt adevăratul – tourist center. Și ei o să vă propună cam aceleași lucruri, pe aceiași bani. Fiecare cu pilele lui. O sa vedeți în toate aceste țări că turistul alb este considerat mină de aur, iar turistul local puțin desconsiderat. Cel mai rau am simțit asta in Bali si in Siam Reap, pe aici totusi încă este placut să călătorești.


Deci ce optiuni turistice aveti odata ajunși in Banaue?
1. Sa plecati spre diverse puncte de belvedere – Viewpoints – niste zone cu terase de orez uimitoare.
a) Fie la picior, unde ei iți propun trasee de 6-8 h unde în final se ajunge în Batad. Opțiunea pe care au ales-o majoritatea turistilor din grup. Oameni sportivi. Am fi facut și noi asta, dar nu aveam timp și aveam alte planuri. Căldură era destul de mare însă.
b) Sau puteti dormi in Banaue și să inchiriați un pedicab cu care să vă plimbați spre diversele viewpoints.

Acesta este unul dintre viewpoint-uri. Aici o sa găsiți și niste bătrânei în costume populare Ifugao cu care puteți face o poza si care asteaptă bineînțeles și un bănuț. Mai găsiți magazine de suveniruri și diverși localnici care închiriază pedicab-uri.

Noi am trecut foarte repede pe aici a doua zi, când i-am rugat pe toți cei din autobuzul ce pleaca spre Bontoc să opreasca un pic să facem și noi 2 poze de turiști pentru ca nu avusesem timp sa ajungem pana aici. Dupa cateva rugăminti fierbinți au fost draguți, iar noi am fost rapizi.
2. Sa vizitati in Banaue:
a) Muzeul de sculptura cordiliana
Un muzeu fondat de un american și o canadiancă care și-au transformat casa din Banaue cu scopul de a prezerva aceasta cultură incredibilă.
Eixstă peste 1000 de statui adunate de cei doi în colecția muzeului și sunt importante pentru că pastrează tradiția și cultura oamenilor Ifugao care tinde să dispară repede odată cu globalizarea.


b) Muzeul Banaue

Muzeul acesta l-am vizitat si este foarte interesant, merita sa-i faceti o vizita.

Este posibil ca încă de pe aici să auziți de povestile legate de Head Hunters, dar vă voi povesti mai multe cand ajungem la muzeul din Bontoc.
c) Vizitati satul Taman – un sat traditional din cultura Ifugao.
Dacă vreți să experimentați cum este să dormi într-o casa traditionala, atunci când vă cazati in Batad puteti merge la Ramon Homestay, care este un fel de native house lodging. Unde puteti încerca și costume traditionale. Chiar și pentru filipinezi este o aventura să viziteze aceste locuri.

3. Sa plecati spre Batad, Sagada.
Se vede ca învăt pentru rezidențiat, nu?
Revenind la povestea noastră, noi aveam deja planurile făcute, oricâte trasee ne fluturau ei prin față. Pentru mine deciziile erau luate de mult, plecam spre Batad direct. Iar treaba mea acum era sa negociez un pedicab.

Cum am negociat, cum am ajuns, cum a fost cat de frumos a fost in Batad, vedeti in articolul urmator!
Nu aveti nevoie de cineva sa va care bagajele? 😀
[…] Mai intai trebuie sa cititi articolul despre cum am ajuns in Banaue. […]
[…] care nu m-as mai intoarce niciodata. Ne-am intors insa si in ultima zi a excursiei noastre, dupa Banaue, Batad, Bontoc, Sagada si Baguio. Ne-am intors ca sa vedem daca are si ceva de oferit capitala pe […]