Cum se traieste Etapa Finala a Turneului celor 4 Trambuline la Bischofshofen – Atmosfera si Impresii!

Visul nostru de a lua parte la o etapa a Turneului celor 4 Trambuline era aproape indeplinit.Venise in sfarsit si ziua in care am ajuns la Bischofshofen si urma sa aflam cine va fi castigatorul Editiei 2014-2015 a Turneului celor 4 Trambuline. Era atat de ireal incat nu ne venea sa credem ca noi chiar vom fi acolo si ii vom urmari pe toti acesti Icari Moderni.

Asa ca, iata-ne pe 6 Ianuarie, la ora 11, ajungand in Salzburg. Dupa cateva ore de plimbat prin Salzburg si lasat lucrurile la Hostel, ne-am intors la Gara de unde am plecat cu trenul spre Bischofshofen. Trenul era introdus special pentru Turneu. Foarte multi austrieci cu steaguri, pictati pe fata si plini de entuziasm. Unii dintre ei si destul de beti, parca prevestind un pic ce va fi. Dar noi nu aveam ochi pentru aceste lucruri atunci.

In 50 minute am si ajuns in Bischofshofen, dupa un drum superb intr-o vale cu varfuri de peste 3000m de o parte si de alta. Ne dam jos din tren si aungem in Gara, unde…dar mai intai va vom povesti altceva…

Uitandu-ne la Eurosport si vazand bucuria si emotia pe care o afisau spectatorii prezenti in tribune, parintii care isi tineau copii in carca sau in brate, iubitele saritorilor care tremurau de emotie in timp ce ei aterizau, ne asteptam sa gasim un loc in care toata lumea se iubeste si toti sunt cuprinsi de dragoste frateasca. Ne asteptam sa gasim Universul Caciulilor Pufoase si tot felul de dragalasenii.

Nu, nu am gasit nimic asemanator cu ce am scris mai sus. Aici ne-am lovit cu adevarat de mult laudata civilizatie vestica. Acei oamenii in fata carora noua ne este rusine ca noi suntem din Est si din Romania.

De pe peron, am fost luati in primire de primii betivi. Tineret desigur, dar beat mort. Caterinca haha hi huhu. Am zis ca poate doar la gara este asa. Dar pe masura ce inaintam inspre oras, toata lumea era beata si totul arata ca un dezmat total. Eu nu prea am vazut romani sa fie asa de beti. Desigur, se mai imbata cate unul, dar nu toata lumea. Aici toti erau rupti. Plus ca aici, betia avea un aer prostesc. La noi, omul cand se imbata, parca gasesti un motiv, o suparare, o bucurie.

In centrul localitatii, petrecerea era in toi. Adevarat este ca vina ne apartine si noua care am venit acolo fara sa fii baut nimic si fara sa avem bugetul sa ne ametim la preturile afisate. Vinul fiert era 3,5 euro si vorbim de paharute mici. Dar iti trebuie mai multe vinuri fierte ca sa te incalzesti doar, daramite ca sa intri in atmosfera de acolo.

Tot in centru, puteai cumpara tot felul de caciuli, steaguri, tricouri si suveniruri specifice Sariturilor cu Skiurile si Turneului celor 4 Trambuline. Noi nu ne am luat, bugetul a fost restrans, dar data viitoare sigur imi iau ceva.

Putin speriati de peisajul infatisat si de delirul bahic, plecam direct spre trambulina. Mancam un carnacior gustos pe drum – currywurst, apoi intram in complexul sportiv. Mentionez ca am fost obligati sa lasam umbrela afara, dar am reusit sa o recuperez la final, ascunzand-o intr-un loc bunicel. Se subintelege ca nu ai voie cu alcool si alte lichide.

In sfarsit, suntem in Tribuna B la Bischfoshofen. Mai aveam cam 50 minute pana la prima mansa de sarituri. Ne gasim niste locuri in care sa vedem destul de bine locul de aterizare, trambulina si ecranul. Pentru asta, trebuie sa ne inghesuim un pic si sa ne ferim de austriecii care intrau in aglomeratie fara sa tina cont de ceilalti. Pentru ca asa este cu civilizatia, ei sunt civilizati, iar noi suntem bananieri, suntem din Est.

Daca pana acuma ati avut impresia ca acolo a fost groaznic, nu a fost chiar asa. Atmosfera chiar a fost foarte frumoasa si se simtea emotia in aer. Din pacate pentru noi, asteptarile erau altele, ne asteptam sa fie totul pufos si dragut ca la Eurosport. Cam asta a fost singura dezamagire. In rest, ma voi intoarce iar si voi incerca sa iau un loc si mai bun, chiar merita 10 euro in plus daca vrei sa vezi foarte bine si sa vezi tot.

De exemplu de la Tribuna B, nu puteai vedea zona in care saritorii se opreau decat daca stateai in primul rand. Iar primul rand era ocupat de mult timp de indivizii destul de tulburi si pusi pe lucruri serioase. Dar vedeai destul de bine zona de aterizare, ecranul si puteai urmari destul de bine zborul skiorilor.

Mai ales, atunci cand sareau austriecii, nu puteai vedea foarte bine din cauza steagurilor care fluturau. Pe ei nu ii interesa oricum foarte tare cat si cum se sare, ei se bucurau ca erau acolo si ca au baut cat pentru toata luna.

Cateva date despre Trambulina de la Bischofshofen.  http://en.wikipedia.org/wiki/Paul-Ausserleitner-Schanze Poarta numele unui saritor care a murit in anii 50 chiar in acest loc.

Pe scurt, voi explica cum se desfasoara Turneul celor 4 Trambuline si Sariturile cu Skiurile in general.

Reguli de Baza Sarituri cu Skiurile

 

• Punctajul fiecarui Saritor este compus din lungimea sariturii in metrii la care se adauga puncte sau se scad puncte daca Saritorul a atins sau nu Punctul de Constructie al Trambulinei, adica o distanta fixata de la inceput. 
• Peste aceste puncte, se adauga punctele acordate de arbitrii pentru stilul zborului si al sariturii, un fel de Impresie Artistica. Sunt 5 arbitrii de nationalitati diferite, iar nota cea mai mare si cea mai mica se anuleaza.
• Se acorda sau se scad puncte si in functie de Directia si Puterea Vantului. Daca Vantul bate din fata, saritorul este avantajat. Pare greu de crezut, dar defapt Saritorul calareste vantul, daca ne este permis sa ne exprimam asa.
• Nu in ultimul rand, se acorda puncte sau se scad puncte in functie de cat de sus este fixata bara  de start de unde Saritorii isi iau elanul. Arbitrii modifica uneori pozitia barei de start, pentru a evita zborurile foarte lungi care pun in pericol siguranta Saritorilor. In caz ca pozitia barei de start a fost coborata, saritorii vor primii puncte bonus.
• Fiecare Etapa de Cupa Mondiala are 2 Manse. Prima Mansa are la start 50 de saritorii, iar cea de a Doua Mansa are la start primii 30 din Prima Mansa. Exceptia de la Turneul celor 4 Trambuline este ca cei 50 de saritorii sunt repartizati in cuplu. Mai exact, locul 1 in Calificari cu locul 50, locul 2 cu 49, s.a.m.d. . Se vor califica in Mansa Secunda cei 25 de Castigatori plus 5 Lucky Losers( Pierzatori Norocosi) care au avut cele mai bune evolutii dintre pierzatori. Acest sistem creste spectaculozitatea Primei Manse.
• Castigatorul Etapei este cel care are cele mai multe puncte dupa cele doua manse si va primi 100 de puncte in clasamentul Cupei Mondiale.
• Dar nu si pentru Turneul celor 4 Trambuline, unde nu conteaza ca ai castigat Etapa. Conteaza doar punctajul tau din toate cele 4 Etape ale Turneului. Jahne Ahonen a castigat acum cativa ani Turneul fara sa castige nici o etapa. Alt motiv pentru care Turneul celor 4 Trambuline este spectaculos si plin de adrenalina pentru spectatorii si in care nu exista nimic sigur. O saritura proasta sau o cazatura pot face ca cineva care a castigat primele 3 Etape sa piarda Turneul. 
• Cam acestea ar fi de spus despre Sarituri cu Skiurile sau cel putin acestea sunt regulile pe care eu le am inteles dupa ani de vizionat Eurosportul si ascultat pe Sorin Hobana.

 

Acum ca stim despre ce e vorba, sa povestesc si un pic despre Turneu si despre Ultima Etapa. Mare favorit la castigare era Stefan Kraft, un tanar austriac, urmat de Michael Hayboeck, alt tanar austriac. Ambii, tinere sperante ale sariturilor cu skiurile. Peter Prevc, sloven, era si el la panda.

Michael Hayboeck a sarit destul de bine si a castigat in cele din urma Etapa, dar nu a reusit sa il ajunga pe Stefan Kraft in Clasamentul General. Austriecii erau oricum in delir, se imbratisau intre ei. Era foarte fericiti pentru ca i-au batut iarasi pe nemti. Austria a castigat Turneul pentru a 7a oara consecutiv. Dupa ideile unui tanar german cu care am vorbit in Berlin, “austriecii sunt buni la un singur lucru si ala e Sariturile cu Skiurile” De fiecare data cand sarea un saritor german, toata lumea huiduia. Chiar si atunci cand a sarit un copil mic de 10 ani care reprezenta Germania, lumea a huiduit. Asadar, rivalitatea este mare intre Austria si Germania, nu numai la sporturile de iarna, dar si in alte domenii.

Un alt moment important, dar de data aceasta neplacut, a fost cazatura lui Simon Ammann. El este de 4 ori Campion Olimpic(2002 si 2010) si a castigat o data Cupa Mondiala. Deci un saritor cu experienta si de prim plan. Dupa cazatura care a avut-o in prima etapa a Turneului de la Oberstdorf, unde si a compromis sansele la castigarea Turneului. Nimeni nu se astepta insa sa cada si a 2a oara. A cazut in cea de a2a mansa si a cazut destul de urat. Cele mai multe rani le a avut la nivelul fetei. Ulterior am aflat ca este bine, dar a stat 5 zile in spital. Pe moment, toti am fost speriati, Andreea a fost chiar foarte speriata. Ea tipa, iar eu nu stiam ce se intampla pentru ca nu vazusem exact momentul.

https://www.youtube.com/watch?v=4IYr7krq8rk

 

Impresii dupa Bischofshofen

 

Cam aceasta a fost experienta noastra de la Bischofshofen. A fost bine, a fost frumos, ne am bucurat de competitia sportiva propriu-zisa, dar atmosfera nu a fost cum ne asteptam. A fost o atmosfera frumoasa, dar ne asteptam sa fie mai friendly. Poate acest lucru a stirbit un pic din placerea momentului.

Dar momentele in care se pregateau sa sara skiorii importanti si toata lumea tipa, striga si flutura steagurile sunt extraordinar de frumoase.

Oricum ar fi, suntem foarte bucurosi ca am fost acolo si deabia astept sa mai ocazia si sa merg iarasi. Poate de data aceasta voi merge la Innsbruck sau in Germania la una din cele 2, Oberstdorf sau Garmisch.

Daca veti merge acolo si va placut sa va uitati la Eurosport, o sa fiti incantati. Nimic nu se compara cu o competitie live.

Drum bun si ne vedem la anul la Turneul celor 4 Trambuline in Bischofshofen, Innsbruck, Garmisch sau Oberstdorf.