Cordoba este orasul andaluz care adaposteste celebra moschee Mesquita, fosta capitala a Califatului care a condus intreaga peninsula Iberica candva demult, cel mai calduros oras din Europa, al doilea cea mai mare Centru Istoric din Europa (cam multe orase se mandrescu cu treburi dintre acestea), dar Cordoba mai este si locul in care eu si Andreea ne-am plimbat romantic pe stradute vechi de sute de ani din care dogorea caldura stransa in timpul zilei si am mancat primul cartof gigant in Spania, patata si nu mai stiu cum. ( “Patata asada” a completata Andreea aici).
Pentru cine citeste blogul acesta de multa vreme, isi aminteste ca acum aproape 3 ani am postat cateva articole despre Autostop si cum eu, Traian, am calatorit de la Barcelona pana la Sevilla in cautarea iubirii mele, Andreea. In vara anului 2014, noi desfasuram un stagiu IFMSA in Spania (mai precis Andreea in Spania, iar eu in Catalunia), iar cum departarea dintre noi era prea mare, am hotarat sa imi iau ghiozdanelul si sa plec spre Sevilla. Drumul catre Sevilla a trecut si prin Cordoba unde am poposit cam 2 ore, si unde m-am blocat eventual. Nu am mai prins nici o ocazie, astfel ca am luat un tren spre Sevilla pe care am platit cam cat as fi platit pe autobuz de la Madrid la Sevilla. Una peste alta, prima mea intalnire cu Cordoba a fost ciudata, pentru ca in acelasi timp, nu doream sa vizitez orasul atunci, dar pana la urma, l-am cam vizitat un pic sau cel putin am luat contactul cu caldura sufocanta a Andaluziei in cadrul unui oras de piatra. Ca sa lungesc introducerea aceasta, cand am intrat in Cordoba am simtit ca sunt intr-un oras arab dintr-un tinut arab. Piatra, desert, arid, peisaj selenar. Ma gandeam cum traiau oamenii pe vremuri acolo in arsita aceea, cand pana si noaptea caldura te sufoca…
Aceasta Cordoba a facut parte din traseul pe care eu si Andreea ni l-am organizat cand am sosit eu in Andaluzia. Daca tot am venit din Barcelona, barem sa mai si vizitez ceva. Asa ca ne-am setat pentru Cordoba, aflat la un drum de aprox 2 ore cu autobuzul, Malaga, la 2 ore cu BlaBlaCar si Granada, unde aveam sa merg doar eu singurel. Iar de acolo, eu ma intorceam la Sevilla, unde aveam sa mergem sa vedem celebrele corride. Dar asta e o alta poveste, sa ne concentram pe Cordoba, unde am aterizat intr-o zi calduroasa pe dupa amiaza, cam pe la apus.
Cateva cuvinte despre Cordoba
Aceasta asezare are o istorie lunga, de asteptat, intocmai ca intreaga regiune iberica. Atat de lunga incat pana si numele ei dateaza de pe vremea cartaginezilor, Kartuba venind de la Kart-Juba, asezarea unui anume Juba, mare comandant de oaste. Mai apoi, romanii cuceresc regiunea si o vor stapani pana prin secolul 4-5 dHr, fiind capitala provinciei Hispania Baetica, una din marile regiuni ale Iberiei (asta daca va intrebati de unde si numele echipei Betis Sevilla).
Perioada romana este recunoscata ca fiind infloritoare, lucru evident si prin faptul ca filosoful Seneca cel tanar, oratorul Seneca cel Batran, dar si poetul Lucan, sunt toti originari din Cordoba.
Vizigoti sunt cei care ocupa apoi Iberia cateva sute de ani, aplicand inca o lovitura Imperiului Roman muribund. Cum sade bine istoriei, au sfarsit si ei in final prin a fi inlocuiti de musulmani care in secolul 8dHr cuceresc aproape toata peninsula Iberica, reusind sa ameninte chiar si regatul francilor.
Musulmanii instituie in Iberia legiuirea islamica, mai intai sub insemnele Califatului Umayyad condus de la Damasc, devenit apoi Emiratul Cordobei dupa ce dinastia Umayyazilor este inlocuita la Damasc cu cea Abbasizilor. Prin secolul X, avand in vedere intrigile din lumea islamica privind importanta titlului de Calif, este instituit si Califatul de Cordoba. Poanta este ca tot incepusera sa apara califi care revendicau toata lumea islamica de pretutindeni, asa ca andaluzii nostri au spus ca si eu sunt pe barba lor, de ce trebuie ei sa plece capul celor din Bagdad? Dupa cum vedeti, si-au batut destul capul cu probleme mai mult sau mai putin reale, asa ca prin secolul XIII, lumea crestina incepe Reconquista, si elibereaza aproape toata peninsula Iberica, ramanand doar ca Granada sa fie eliberata pe la sfarsitul secolului XV. Reconquista a fost la fel de importanta pentru istoria Europei de Vest, precum caderea Constantinopolului pentru Europa de Est, iar legendele eroilor precum El Cid inca fac parte din folclorul popular spaniol.
A fost bine ca au disparut musulmanii din Spania? Nu neaparat, caci perioada mostenirii islamice in Spania a lasat multe lucruri pozitive pentru stiinta si cultura. Cordoba era unul din cele mai importante orase academice din Europa Apuseana, aici venind sa studieze crestini si evrei de pretutindeni. Astfel ca vorbim de o toleranta ridicata interculturala, lucru ce va disparea cateva sute de ani mai tarziu odata cu inceputul Inchizitiei. Si ca sa inlaturam orice dubiu in ceea ce priveste mostenirea culturala, nu este nevoie sa ajungem la Granada sa vedem magnifica Alhambra. Moscheea din Cordoba este un exemplu brutal de frumos al nivelului atins in timpul Califatului de Cordoba.
Cum timpul, Cordoba va suferi economic si cultural, fiind eclipsata de invecinata Sevilie, care va reprezenta poarta de intrare a tuturor bogatiilor din Americi. Poate ca si de aceea, Cordoba are momentan acest aer provincial, arabesc, parca desprinsa din Maghreb. Lipsesc musulmanii si hartuiala specifica magazinelor din bazar.
Daca ar fi sa te gandesti, pentru ce vizitam noi Cordoba, raspunsul evident, scurt si la obiect, este Mesquita, fosta moschee, apoi catedrala catolica, si actual mar al discordiei intre catolici si musulmanii, caci musulmanii cer sa se roage iar in moschee, ajungandu-se chiar ca anumite grupuri de turisti sa se puna hodoronc tronc in genunchi si sa inceapa ritualul specific. Aici incep sa consider cu adevarat geniul lui Ataturk care a hotarat ca Sfanta Sofia sa fie muzeu, astfel linistind pe toata lumea.
Mezquita din Cordoba este practic o moschee caracaterizata de o multitudine de coloane si arcade in stil islamic, mai exact 856 (legenda spune ca au fost inspirate de palmieri numerosi din Siria), dar care adaposteste o catedrala catolica in mijloc. Cum te plimbi prin spatiul sacru musulman, deodata te trezesti in fata unui altar catolic, apoi iar prin coloane cochete decorate in dungi alb-caramizii si mocheta cu motive florale si geometrice, apoi iarasi hop in fata unui altar. Impresia este puternica, dar din pacate nu avem parte de un sincretism religios, nu putem vorbi de o convietuire autentica a religiilor, ci doar de o preluare a spatiului, la fel cum si in Istanbul, Fecioara Maria cu Pruncul este incadrata de versete din Coran.
Dar cu toate acestea, pe noi ne-a avantajat ca Mezquita este considerata catedrala catolica, astfel reusind sa intram in perioada slujbei gratuit. Asta este posibil in fiecare zi intre 8: 30 si 9: 20, doar pentru turisti individualii, nu si pentru grupuri. In orice caz, daca ajungeti acolo, informati-va mai bine, caci astfel de oportunitati pot disparea subit. In rest, biletul este 10 Euro.
Mai mult nu pot spune despre aceasta minunatie, caci oamenii din Al-Andalus spuneau despre Moschee din Crodoba ca este atat de minunata incat sfideaza orice descriere.
Dupa ce iesim din Mezquita, si nu vrem sa plecam inca din Cordoba, mai avem o tinta. Alcazar de los Reyes Christianos. Adica ati inteles, resedinta castel a regilor crestini. Pana sa fie a regilor crestini, pe aici au avut fortareata si vizigotii si musulmanii, dar cladirea actuala a inceput sa aibe aceasta forma abia prin secolul XIII cand Alfonso al Castiliei a inceput reamenajarile. Astfel ca astazi, principalul motiv pentru care ai plati biletul de intrare este nu pentru a te plimba prin castel, ci a vizita gradinile luxuriante si a te catara pe metereze. Faptul ca aici a fost mai apoi sediul Inchizitiei nu strica din placerea turistului, astazi poti sa crezi ce vrei si sa urli in gura mare, nimeni nu iti va face nimic.
Noi am luat contactul cu Alcazarul acesta in timpul noptii, plimbandu-ne ca doi porumbei pe stradutele adiacente. Obositi fiind, ne-am asezat pe malul unui canal dragut sub zidurile medievale, si ne-am racorit piciorusele in apa rece ca gheata. Cam aceasta este imaginea Cordobei in mintea mea…desigur, si cea in care astept sa ma ia cineva cu autostopul…. Dar haideti sa ne gandim doar la ce este frumos.
Podul Roman peste Guadalquivir a fost construit in secolul 1 inainte de Hristos si a fost singurul pod din oras pana pe la 1900 si ceva toamna. Constructia pe care o vedem astazi nu este neaparat cea originala, caci a fost refacuta si imbunatatita de catre ocarmuitorii musulmanii, dar orisicum… Este un monument. De vizitat pe seara, nu la amiaza, caci e probabil sa lesinati pe la jumatatea podului.
Si uite asa, am vorbit despre cele mai importante trei lucruri de facut in Cordoba. Mezquita , Alcazarul si podul roman. Mai poti face si alte lucruri. Te poti invarti prin cartierul evreiesc, prin stardutele ingueste, puteti descoperi cate o sinagoga singurateca. Poti descoperi bisericute crestine, multe din ele fiind moschei transformate, poti bea cafelute si ceai in localuri mici si cochete, sa poti manca un cartof mare umplut cu tot felul de lucruri, asa cum am facut noi.
https://www.booking.com/searchresults.en.html?city=-378765&aid=1149504&no_rooms=1&group_adults=1
Lasă un comentariu