Este ultima noapte a pelerinajului nostru la Muntele Athos. Schitul Romanesc Prodromu este casa noastra pentru ultima zi. Ceasul bate ora 02:00 dimineata, iar semnalul pentru adunarea monahiilor si a pelerinilor la slujba de dimineata este dat. Afara cerul este senin si plin de stele, dar racoarea noptii de noiembrie te face sa te zgribulesti un pic, astfel ca ma grabesc spre intrarea in vechea si frumoasa biserica a celui mai mare schit romanesc din Sfantul Munte.
Biserica este slab luminata, iar totul se vede in penumbra. Caci ne-a spus un alt calugar de la Schitul Sf. Ipatie ce tine de Manastirea Vatopedu, „nu este nevoie de multa lumina in Biserica”. Acesta este modul prin care se releva ce este necesar fiecarui credincios. Caci vederea nu este numai a ochilor, ci si a sufletului.
Slujba tine mai mult de 3 ore, tentatia de a renunta este mare, dar este cu ne putinta sa plec de aici, cand tot ce se intamplă mă ducea cu gandul la ritualurile bizantine ce se desfasurau candva în Sfanta Sofia. Mai mult de atat, urmează sa plec in curand din Sfantul Munte si nu stiu cand ma voi mai intoarce. Trebuie sa sorb cat pot de mult din aceasta atmosfera neschimbata de sute de ani, este un moment unic in viata mea.
Acest articol este primul dintr-o serie dedicata calatoriei mele la Muntele Athos. Voi continua cu povestea drumului nostru pe la manastiri si alte intamplari frumoase din cadrul acestui pelerinaj.
Umilele articole scrie despre experienta mea in Sfantul Munte
- Athos. #1. O scurta descriere a pelerinajului meu in Sfantul Munte.
- Athos. #2. Prima zi in Sfantul Munte. Careia, Cutlumus, Vatopedu si imprejurimile. Dormim la Chilia Sf. Ipatie, asezamant romanesc.
- Athos. #3. Iviru si Schitul Romanesc Lacu. Trezirea la realitate.
- Athos. #4. Schitul Romanesc Prodromu si Marea Lavra. Intoarcerea acasa.
Am ajuns in Sfantul Munte, impreuna cu tatal meu, gratie nasului nostru de cununie. El face parte dintr-o frumoasa parohie al carei preot paroh a organizat acest pelerinaj.
Eram pe atunci 8 oameni intr-un Mercedes Vito, 3 dintre ei practicanti seriosi de arte martiale, printre care si senseiul nostru de la Aikido. Daca ne ataca cineva, eram bazati. Numai ca la Muntele Athos te ataca altcineva, si nici muschii si nici tehnicile nu te pot apara in acest caz, ci doar spiritul.
Cred Doamne, ajuta necredintei mele!
Sa incerc sa descriu ce am trait la Muntele Athos timp de 4 zile nu este usor. Si poate nici atat de util. Sunt atatea scrieri despre Sfantul Munte, atatea surse de informare, atatia oameni cu talent au descris trairile lor in peninsula sfânta din nordul Greciei.
Drept urmare, nu stiu cat din ceea ce voi scrie in acest articol va aduce un real aport spiritual sau macar informativ, dar este povestea mea. Pana la urma informatia este peste tot. Este modul meu prin care incerc sa pastrez amintiri frumoase pe care sper ca le vor citi candva copiii mei, si poate va vor bucura si pe voi. Oricum, este pacat sa trec peste o calatorie atat de frumoasa si atat de intensa, chiar daca nu este un subiect despre care se scrie in general pe blogurile de calatorie. Dar si mai mare pacat ar fi sa nu spun si altora despre acest loc.
Recomand cu caldura reportajul facut de cei de la Romania Te Iubesc – Un munte de credinta
Muntele Athos – Sfantul Munte
Statul monastic al Sfantului Munte, se afla pe aproape intreaga suprafata a bratului estic al peninsulei Halkidiki ( cea in forma de trident aflata langa Salonic ). Are o lungime de 40km si o latime ce variaza intre 7-10 km, iar singura posibilitate de acces pentru pelerini este cea maritina. Aici se afla 20 manastiri ( 17 grecesti, una rusa, una bulgara si una sarba), 12 schituri si numeroase chilii ce depinde din punct de vedere administrativ de manastirile mari. 2 schituri sunt romanesti, schitul Prodromu si schitul Lacu. Cu toate acestea, calugarii romani sunt pe locul 2 ca prezenta in Sfantul Munte, pe primul loc aflandu-se grecii. Copiii ce invata la scoala teologica din Careia ne-ar spune si ca romanii sunt cei mai buni elevi.
Prezenta femeilor este interzisa in Sfantul Munte.
Putem argumenta ca nu este corect, ar putea fi interpretata ca discriminare, lipsa de respectat pentru femei, misoginism si asa mai departe. Subiectul cu respectatul femeilor ar cadea repede caci tot Muntele Athos este inchinat Fecioarei Maria, fiind numit si Gradina Maicii Domnului. Ea este protectoare tuturor manastirilor si calugarilor din Sfantul Munte.
Un motiv foarte important este ca simpla prezenta a femeilor va nelinisti calugari aflati in rugaciune, ei depunand juramant de castitate odata cu intrarea in monahism. Pe vremuri si la Meteora era aceasta regula, iar prima femeie care a vizitat manastirile de la Meteora in mod oficial a fost Regina Maria a Romaniei. Trebuie sa recunoastem, o tipă tare.
Demersuri practice
Exista un grad de birocratie ce cumva impiedica aventurieri si cei ce isi spun „hai si noi la Athos caci am auzit ca acolo sunt senzatii tari spirituale”(sic). http://mountathosinfos.gr/pilgrims-informations/
Vizitarea acestor locuri este reglementata oarecum strict de catre autoritatile grecesti. 100 de permise se elibereaza zilnic pentru crestinii ortodocsi, si 10 pentru cei ce nu sunt ortodocsi. Poti intra aici si daca esti musulman, hindus, budist,etc., dar lista de asteptare poate fi mai lunga.
Diamonitirion se numesc permisele ce se elibereaza pelerinilor, iar intrarea clasica este de maxim 3 nopti. Taxa este de 25 Euro. Pentru a aplica pentru acest permis, trebuie sa ai deja aprobata cazarea in manastirile pe care doresti sa le vizitezi. Ca idee, rezervarile trebuie facute cu minim 1-2 luni inainte. Iar ca sa poti sta peste noapte la manastirile mari, precum Manastirea Vatopedu – care seamana cu un orasel medieval – este nevoie de contacte pe care nu ai cum sa le ai, daca esti un simplu om ce trece pe la biserica de Craciun si Paste.
Rezervarile la manastiri se fac telefonic sau prin e-mail. Cazarea, cina si micul-dejun sunt gratuite. Lumea lasa in general acatiste, pomelnice, si cativa euro sau lei, in acest fel platind serviciul. Dar nu esti obligat defel sa faci acest lucru. Daca ai mai vizitat aceste locuri, deja ai cateva contacte si cam intelegi ce trebuie sa faci si unde sa te duci. Dar daca te duci prima data, este foarte, dar foarte recomandat sa calatoresti cu un grup care contine cel putin 1 persoana ce a mai fost, preferabil un preot.
De exemplu, acum eu am mai fost. As putea sa aplic. As contacta schiturile romanesti al caror numar de telefon si e-mail l-am pastrat si apoi sa ma prezint in Ouranopoli si sa iau vaporul spre Sfantul Munte. Deja stiu topografia, starea drumurilor, cum se calatoreste intre destinatii. Mi-ar fi un pic mai simplu. Dar tot as prefera sa merg cu cineva care stie mult mai bine cum merg lucrurile, preferabil un preot.
Transportul spre si in Muntele Athos
Multi pleaca din Romania pe seara si ajung in Ouranopoli dimineata, astfel salvand o noapte de cazare. Este comfortabil sa veniti mai multi cu o singura masina. Dar daca vreti sa folositi transportul in comun va fi cam dificil.
Trebuie sa ajungi prima data in Salonic, iar apoi iei un autobuz. Face cam 2-3h. Mai distractiv ar fi sa pleci cu autostopul spre Muntele Athos. Poate ca distractiv nu este cuvantul potrivit, dar acesta ar fi intr-adevar un pelerinaj veritabil, a la Pelerinul Rus, vei ajunge cand hotaraste Dumnezeu si Maica Domnului.
Apropo de calatorit si intamplari, la Sfantul Munte, cam orice activitate care se intreprinde se face cu voia Maicii Domnului. Daca este sa nu mai mearga barca si sa mai ramai pe insula, Maica Domnului a facut cumva ca tu sa ai ceva de invatat din aceasta experienta si sa-ti fie cu folos. Curios este ca, chiar daca la inceput razi un pic in sinea ta, observi dupa 2-3 zile ca aici lucrurile au alt mers si lumea este tesuta altfel, iar nu tu esti cel care o mai controlezi. Si atunci trebuie sa inveti sa te lasi in voia lui Dumnezeu si eventual sa devii liber.
Daca doriti sa dormiti o noapte in port, sunt o gramada de pensiuni, care mai de care mai dragute, iar vara sunt si destule plaje frumoase in zona, iar insula Ammouliani este chiar vis-a-vis, loc perfect pentru a lasa nevestele si prietenele pentru 1-2 zile. Tot de aici se pot face si excursii cu barca pentru toata lumea, unisex, pentru a vedea fotogenicele manastiri si varful Athon, cel mai inalt punct de pe peninsula Athos ( peste 2000m).
Exista un vapor ce face aproape 2h din Ouranopoli pana in portul principal al Athosului. De aici, autobuze asteapta la ora fixa pentru a ne duce in Careia, capitala administrativa. Aici, este un fel de epicentru al traseelor, poti gasi diverse microbuze, administrate de un dispecerat central ce te duc unde doresti. Sumele sunt oarecum mari, adica daca nu ai grup foarte mare, sume precum 100-200 Euro pentru un transport pe distante lungi se va simti considerabil la buzunar. Daca sunteti 8 oameni, cam cati intra in celebrul Mercedes Vito cu care ajung toti pelerinii la Athos, atunci treaba sta mult mai bine. Asadar, daca sunteti 4 oameni ce viziteaza Muntele Athos, va costa un pic transportul pe aici. Sau va puteti lipi ad-hoc de alte grupuri. O varianta de luat in calcul.
Pregatiri duhovnicesti, slujbe si ascultari
Se spune ca inainte de ajunge in Sfantul Munte ar trebui tinuta o perioada de post, de rugaciune, de temperare. Este un loc ce functioneaza dupa alte reguli si are un alt ritm cu care noi, mirenii, nu suntem obisnuiti.
Trebuie sa stim ce se asteapta de la pelerini. Ei trebuie sa participe la slujbele ce au loc in schitul sau manastirea in care vor innopta. De aceea vii aici pana la urma, pentru rugaciune si imersie intr-un alt mod de viata. Daca stai mai mult de 1 noapte in acelasi loc, vei fi pus la ascultari. Adica sa ajuti cu ceva obstea. De la ajutat la bucatarie, la treburi agricole sau tehnice, cam orice. Ascultarile sunt baza monahismului, alaturi de castitate si saracie ( sau lipsa posesiunilor materiale ). Staretul este cel ce stabileste aceste ascultari, ce, cum si cat timp trebuie sa faca cineva ,ceva. Desigur ca daca merge un batran de 65 de ani, nu va primi ca si ascultare, sa ajute la scosul buruienilor sau alte munci solicitante fizic. In principiu, ascultarile sunt date dupa puterea fiecaruia. Mie mi se pare totusi normal ca atunci cand stai intr-un loc, dormi si mananci gratis, sa ajuti si tu cu ceva, sa dai inapoi. Noi nu am facut nici o ascultare caci nu am stat nicaieri mai mult de 1 noapte, dar am experienta ascultarii de acum cativa ani, atunci cand am fost la Schitul Gabud.
Ideea principala a ascultarii, sensul ei in acceptiunea mea, este abandonarea vointei proprii si biruirea mandriei si a trufiei, cu scopul dobandirii smereniei. https://doxologia.ro/cuvant-de-folos/ascultarea-este-taina-vietii-duhovnicesti
Slujbele din Muntele Athos
Ele incep destul de dimineata, in functie de manastire, intre 02:00-04:00 noaptea. Sensul fiind ca dupa ce au loc rugaciunile diminetii si Sfanta Liturghie, vietuitorii manastirii sa plece la munca si la treburile zilnice. De exemplu, la Schitul Romanesc Prodromu, pe la ora 07:00 deja eram cu micul dejun servit, pregatiti de o noua zi.
Este greu sa participi la toata slujba. Somnul este dulce, esti foarte obosit dupa toata activitatea de-a lungul zilei, afara este frig, trebuie sa te imbraci, sa te schimbi. Nu e treaba usoara. Varianta ar fi sa dormi in continuare, dar pana la urma de ce ai venit? Este o lupta interesanta, aceea de a te da jos din pat, merge la rugaciune, a sta treaz si in picioare. Intr-un final, daca n-ai stat in pat si te-ai dus, primul pas este facut, rugaciunea deja ai facut-o, ai reusit sa fii acolo, chiar daca nu te-ai concentrat cum trebuie la slujba.
La schiturile romanesti, slujba va fi in romana, dar vor fi si portiuni in limba greaca, limba oficiala a acestui taram. De aceea este bine in prima faza sa mergi in locurile romanesti, caci te vei simti mai comfortabil. Dar asta este doar opinia mea.
Calugarii din Sfantul Munte Athos
Monahii nu sunt simple felinare precum acelea care lumineaza strazile oraselor pentru ca oamenii sa nu se impiedice si sa cada, ci faruri indepartate aflate pe stancile inalte de pe tarmul marii si care, cu stralucirea lor, dirijeaza corabiile care plutesc pe mare si le ajuta sa ajunga cu bine la tarm.
Sfantul Paisie Aghioritul
Cine a mai mers cumva pe la vreo manastirie, macar in scop turistic, a intalnit calugari. Daca esti distant si te gandesti la ei precum in reclama aceea de la Altex, nu prea interactionezi cu ei. Cumva pastrezi linia aceea comunista care ii reprezenta ca pe niste pierde vara ce se izoleaza in diverse locuri si traiesc din pomana credinciosilor. Daca in schimb te duci un pic mai deschis (sau inchis la minte cum ar spune altii), vei afla ca cei mai multi dintre monahi sau monahii sunt oameni veseli, oameni ce emana bucurie, oameni ce au lumina in suflet si un optimism incurabil.
Calugarii din Muntele Athos nu schimba acest sablon. Desi traiesc cumva izolati de lume, desi au depus un juramant strict la intrarea in monahism (daca renunta la calugarie vor fi inmormantati in afara cimitirului, precum cei ce se sinucid ), rugaciunea si separarea de nimicurile cotidiene cu care noi ne preocupam ii ajuta sa fie altfel decat noi. Asta si inchinarea vietii lui Hristos.
Vorbeam mai de mult cu un bun prieten ce spunea ca totusi calugarii se separa de viata reala acolo in manastire si nu mai au contactul cu oamenii rai si situatiile in care suntem noi pusi in viata de zi cu zi. Adica ei se izoleaza si aleg ce experiente isi doresc sa aibe, fara sa se mai preocupe de toti prostii din jur, iar tentatiile, ispitele si caderile devin aproape inexistente. Numai ca lucrurile nu stau chiar asa, pentru ca se spune ca pentru oamenii din societate, michiduță se arata sub forma ispitelor, tentatiilor, si in genere sub tot felul de forme, iar in pustiu, in sihastrie, el se arata in persoana. Istorisirile Sfintiilor Parinti sunt pline de astfel de intamplari in care rugaciunea si linistea monahilor este tulburata in mod constant de fortele vrasmasului.
Daca v-ati pus vreodata intrebarea “oare cum o fi sa stai izolat la manastire si nu mai ai treaba cu lumea”, merita sa ajungi aici. Daca esti interesat de istorie, cultura bizantina, spiritualitate (nu doar cea asiatica), merita sa ajungi aici. Daca iti este scris sa ajungi la Muntele Athos, vei ajunge. Nici nu stii cand te vei trezi ca esti pe vaporul ce te duce spre manastirile athonite.
[…] In primul articol am povestit un pic despre pelerinajul nostru la Sfantul Munte. Detalii practice, logistice, o mica introducere, dupa priceperea mea si dupa ce am considerat eu ca poate fi util unor mireni, ca mine, nici prea cunoscatori in ale Bisericii Ortodoxe, dar nici care nu stiu cu ce mana se face Cruce. In continuare vreau sa povestesc traseul si experienta pelerinajului nostru. […]
[…] In primul articol am povestit un pic despre pelerinajul nostru la Sfantul Munte. Detalii practice, logistice, o mica introducere, dupa priceperea mea si dupa ce am considerat eu ca poate fi util unor mireni, ca mine, nici prea cunoscatori in ale Bisericii Ortodoxe, dar nici care nu stiu cu ce mana se face Cruce. […]
[…] https://medicinistii-calatori.ro/athos-o-scurta-descriere-a-unui-pelerinaj-in-sfantul-munte/ […]