Konya ne-a atras atentia in perioada in care citeam romanul lui Elif Shafak, Cele patruzeci de legi ale iubirii. roman istoric, dar si de dragoste, un fel de Paulo Coehlo mai la obiect, per total o lectură frumoasă. Aici am aflat mai multe despre Rumi, cel ce cu predicile sale a cucerit sufletul multor musulmani si care inca si în ziua de astăzi este iubit si hulit in egala masura.
Este unul dintre cele mai vechi orase din Turcia, cunoscut in perioada romana ca si Iconium. A fost capitala turcilor selgiucizi in sec.XII -XIII si este mai ales cunoscut datorita poetului si filozofului islamic Mevlana Rumi.
“Nu este de mirare ca profetul Mahomed a spus: In aceasta lume, sa iti fie mila de 3 tipuri de oameni. Oamenii bogati care si-au pierdut averea, oamenii respectati care au pierdut respectul celorlalti si omul intelept care e inconjurat de ignoranti.”
Mevlana Rumi propunea un islam mai umanist, mai apropiat de sufletul omului simplu, cateodata constrans prea tare de rigorile fixe ale islamului. Ce am scris mai am sus, asta am inteles eu, nu ma luati prea tare in serios.
George Cosbuc a scris poezia Puntea lui Rumi. O incursiune interesanta intr-un univers indepartat pentru scriitorul ardelean, dar nu singura. Toata lumea cunoaste celebrul El Zorab.
Link aici https://www.povestipentrucopii.com/poezii/puntea-lui-rumi-george-cosbuc/
Spor la citit poezii!
Trezindu-ne in dimineata aceasta in Konya in frumoasa camera de la Hich Hotel, ne gandeam ca ce frumos ar fi fost sa mai stam o zi. Hotelul era superb, orasul parea drăgut, cum ar mai fi fost…dar data viitoare. Cat de mult conteaza o cazare deosebita de unde sa nu vrei sa mai pleci.
Ideea este ca in ziua a 8-a aveam urmatoarele planuri: vizitam complexul Mevlana care era literalmente vis a vis de noi, apoi mergeam in zona dealului lui Allaaddin unde am fi vizitat o veche moschee ridicata in cinstea sultanului omonim si un muzeu ridicat intr-o fosta scoala islamica ce adapostea modele vechi si deosebite de ceramica pictata de pe vremea selgiucizilor. Bebe T. ar fi dormit intre timp in Manduca XT somnul de dimineata, iar pe la 12:00-13:00 am fi plecat din Konya.
Lucrurile nu s-au desfasurat insa asa, dupa cum era firesc. Micul dejun a fost ceva bun, impresionant si fandosit in acelasi timp. Daca eram niste instagrammeri seriosi o puneam de cateva postari si storiuri. Pentru ca micul dejun este bine sa-ti tihneasca, s-a facut tarziu intre timp si iata ca pe la aproape 9 jumatate 10 noi eram abia in fata intrarii de la Mevlana, cu Bebe T. in carutul de la Thule plimbandu-se frumos.
Ne-am invartit cam 45 minute pe aici timp in care am intrat in mausoleul lui Rumi, am intrat si in camere muzeale frumos amenajate din curtea interioara, fosta scoala, loc in care afli tot felul de lucruri despre ordinul mevlenitilor. Aici am aflat si ca in fiecare Joi la ora 8 seara are loc un spectacol de dans al Dervisilor Rotitori. Oricum, informati-va cand ajungeti aici. Noi am fi putut intra si atunci.
Toata lumea vorbeste despre cat de conservator trebuie sa fii imbracat in Konya. Amuzant este cand vezi grupurile de turisti rusi, si cateva rusoaice netulburate de traditia locala ce se imbraca foarte sumar, fiind chiar nedumerite de privirile ce le sunt aruncate.
Plecam din complex si o luam la pas sa vedem moscheea Aziziye care era foarte aproape si apoi ne plimbam agale printre stradutele din centru. Eram un fel de atractie turistica pentru locuitori, dar suntem obisnuiti cu astfel de priviri. Tot plimbandu-ne prin orasel si considerand ca Bebe T. e destul de obosit am recalculat planurile si ne-am gandit ca ar fi mai bine sa lasam tot ce mai era in Konya si sa ajungem mai repede in Goreme, Cappadocia. Si mai ales ca Bebe T. sa-si faca totusi somnul pe masina si sa avem mai mult timp pentru urmatoarea destinatie. Pe drum catre hotel am facut cateva activitati turistice, am schimbat euro in lire turcești, am cumparat cateva suveniruri si nu am mai gasit magazinul de baclavale, ramanand cu regretul ca nu le-am cumparat de la primul magazin vazut pe drum.
Spre Cappadoccia
Ajunsi la hotel punem repede bagajele in masina si plecam cu un Bebe T. de-a dreptul aproape furios ca nu a dormit inca somnul de dimineață la ora 11:30. Punem benzina, iar la 12 fix eram cu plinul facut si copilul adormit.
Pe de alta parte lucrurile mergeau bine astazi. Cu o ora estimata a sosirii 14:30 in Goreme, ramaneam cu destul timp pentru de a vizita locuri si mai frumoase din Cappadocia. Unde mai pui ca ajungeam si noi ca oamenii la cazare la o oră decenta.
V-am prezentat o mica parte din ziua 8a a vacantei ce a inceput acum 2 luni, cand afara era cald, iar ziua era lunga. Am ajuns in Konya in cea de a8a zi a itinerariului turcesc. Pentru cei ce au citit cartea lui Elif Shafak, Cele patruzeci de legi ale iubirii, dar si pentru cei fascinati de Dervisi Rotitori, acest oras este o oprire obligatorie. Pentru noi Konya a reprezentat o sedera placuta si relaxata, un oras unde cu siguranta ar fi trebuit sa stam mai mult. Data viitoare!
Spor la calatorit!
[…] am plecat spre Cappadocia. Totul despre ce am facut in Konya in dimineata acestei zile gasiti in articolul precedent. Aici vom povesti exclusiv periplul prin […]
[…] la mijlocul calatoriei noastre de 7000 de km prin Turcia. Dupa ziua precedenta in care am venit din Konya si am apucat sa facem Turul Rosu al Cappadociei, azi am plecat spre Turul Verde, turul mai lung. Am […]