Medicinistii calatori

Insula de coral Little Liuqiu – Taiwan

Insula Little Liuqiu, numita si insula Lamay, este singura insula de coral apartinand Taiwanului, si cel mai interesant loc unde am fost noi pana acum cand vine vorba de definitia unui paradis tropical.

Are o suprafata de 6,8 km2 si se afla la 15 km vest de oraselul Donggang din districtul Pingtung, mai exact aproape de Kaohsiung. Are suprafata perfecta pentru un tur cu scutter-ul de jur imprejurul insulei. De altfel este singurul loc din lume pe care l-am vizitat pana acum in care chiar am avut curajul sa inchiriam un scuter. Si nu orice scuter, ci unul electric.

Poate va intrebati de ce electric? Pai ca sa protejam broscutele testoase din jurul insulei, normal nu?

Dar sa o luam de la capat.

In timpul stagiului nostru medical de o luna in Taipei, am zis ca nu putem pleca din Taiwan fara sa vedem si alte orase de pe insula. Asa ca dupa ce timp de 3 saptamani am vizitat super bine Taipeiul, de aproape nu mai aveam ce face am zis ca e timpul sa plecam 1 saptamana intr-o excursie in jurul insulei. Ne-am luat cortul ( am imprumutat un cort ) si am plecat.

Una din destinatiile noastre a fost si aceasta mica insulita. In urma unor peripetii am fost lasati la o statie de tren, de acolo ne-am descurcat si am ajuns in Donggang.Habar nu aveam unde este portul de plecare spre insula. Dar dupa mai multe intrebari, dupa mai multe indicatii unele in chineaza, iar altele in engleza am ajuns la tinta. Ultima indicatie din partea unui sofer pe care il intrebam intr-o engleza, asa in reluare, sperand ca ma va intelege si el raspunzandu-ne intr-o engleza perfecta, a fost cea care a fost cea mai utila dar si cea mai amuzanta.

Am ajuns la debarcader. Acolo afisuri si coada, multa lume mergea spre Liuqiu. De ce nu? E o destinatie perfecta chiar si pentru o dupa-amiaza.

Dar noi ne planuisem sa dormim aici. Cautasem pe net si am vazut ca aveau camping, de altfel era si prima data cand ne foloseam cortul in toata excursia. Eram incepatori.

Pana una alta drumul spre insula a fost foarte placut. Feeryboat-ul era unul incapator, asemnator celor din Istanbul. Lumea se bucura de valurile pe care topaiam in bataia vantului.

Cand am ajuns aproape de insula, mi-am dat seama din start ca am ajuns intr-un loc paradisiac dupa conceptiile noastre de atunci. Marea albastru deschis, nisipul galben auriu si multe alte minunatii ce aveam sa le descoperim.

Am luat o mica harta cu insulita si am luat-o la pas spre camping. Era un drum de masina perfect care am aflat ca inconjoara toata insula. Repede ne-am dat seama ca suntem singurii care mergeau la picior pe el. In scurt timp zeci de scutere au inceput sa treaca de noi. Unele electrice si altele pe benzina, fiecare cum credea ca e mai bine. Pentru noi era prima data in Asia, dar am aflat repede ca acesta un mod destul de preferat de transport si in aceasta tara. De ce sa fii fraier si sa mergi pe jos cand poti lua un scuter? Oricum Taiwan este o tara mult mai civilizata ca orice alta tara din cele pe care le-am vazut apoi, cu siguranta una dintre cele mai civilizate si dezvoltate din Asia. Dar si aici scuterul este la putere.

Ajungem in cele din urma in camping, unul cu adevarat spectaculos, cu o privire minunata. Dar ghici ce, gol. Cine sta la cort?

Acum imi dau seama cand ma uit la poze ca eram tare pajiti. Cred ca de la excusia pe munte de care v-am povestit in acest articol.

Trecem prin cateva tentative de montare, si in cele din urma reusim. Primul nostru cort impreuna!

Iesim la o scurta plimbare sa mancam ceva, iar cand ne intoarcem tocmai ce mai aparuse un cort langa noi.

Ghici ce? Vorbea engleza. In el se aflau cei ce aveau sa ne devina niste companii foarte placute in acea seara. Sincer nu mai stiu cum ii chema, dar era o taiwaneza si prietenul ei ucrainian bielorus. Dupa discutii si imprietenire, ne-au invitat  sa mancam ceva in oras. Ei aveau un scuter electric care avea o statie de incarcare chiar la camping-ul nostru. Ne-am uitat in lung si in lat la el cum se incarca si ne minunam de el,  cand ei ne-au intrebat de ce nu ne luam si noi.

Asa am aflat ca il putem conduce si cu permisul de B. Am lasat buletinul, ca na, daca ni se fura este ok, pasaportul era important, si asa ne-am ales si noi cu primul nostru scuter. Si singurul pana acum. In Indonezia nu ne-am bagat, dar o sa ne luam si A-ul candva.

Dupa ce am mancat ceva bun in oras la recomandarea ei, am plecat toti 4 si am dat turul insulei pe noapte. A fost absolut minunat.

Chestia cu scutere electrice e ca frana porneste atunci cand tu dai drumul la maneta, problema e ca atunci cand te panichezi nu iti vine sa dai drumul la maneta, si daca nu ai experienta poti sa te duci fix in bot in apa.

In seama aia l-am salvat pe Traian sa nu bage scuterul in padure la un moment dat, am tras tare din spate de el si pana la urma i-a dat drumul.


A doua zi am dat si turul pe lumina. O alta lume, o alta minune. Chiar sa calatoresti pe scuter asa unde vrei tu e frumos, data viitoare prin Bali sau alte insule jur ca o sa avem permis de A.

Cu adevarat fascinant este ideea ca insula asta este facuta din coral, si ca nu am realizat de fapt ce inseamna asta pana nu am vazut coralul. Iata-l.

Iar nisipul de pe insula, defapt nu era nisip. Stiti ce era? Coral. Am adus acasa 2 pungute, a ajuns in acavriul meu de  pesti. A scos si bule cand l-am bagat in apa.

Dupa plimbare, am facut si o baie. Era o plaja pustie, eram doar noi, apa si coralii, Andreea si Traian si o coliba. Frumos, nu?

Sincera sa fiu a fost o escapada minunata, va recomandam cu drag aceasta insulita.

Spor la calatorit!

 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.