Medicinistii calatori

Gozo – Hoinarind prin a doua insula a Maltei

Se considera ca este pacat drumul pana in Malta daca nu dai o tura pana in Gozo, a-2a insula ca marime din arhipelagul maltez. Este mai mica decat insula principala, Malta, dar este mai autentica, mai rurala, mai aproape de stilul de viata cu care localnicii sunt obisnuiti de veacuri. Gozo este pentru Malta un fel de Republica Moldova pentru Romania. Din momentul in care ai pasit pe insulita realizezi ca aici lucrurile au alt ritm si lumea joaca altfel. Aici oamenii chiar pescuiesc si duc o viata tihnita.

Este simplu sa ajungi in Gozo odata ce esti in vaporul care traverseaza canalul omonim. Din pacate este greu sa ajungi din orice parte a Maltei pana la portul de unde se pleaca. Trebuie sa rezervi cam 1 ora doar pentru asta, si probabil va fi necesar sa schimbi cel putin o data autobuzul in care te afli. Odata ajuns in port, observi ca ferrybotul are rute destul de frecvent – la 45minute, iar dus-intors biletul costa 9 Euro. http://www.gozochannel.com/en/schedules.htm , calatoria durand putin, maxim jumatate de ora.

Pana sa ajungi in Gozo, treci pe langa o alta insula a arhipelagului Maltez, insula Comino, posesoarea unei superbe lagune ( Blue Lagoon- https://www.maltauncovered.com/comino-island/blue-lagoon/ ) unde cei care au barca lor personala se pot balaci si bucura de apa mediteranei. Am fi putut face si noi baie aici sarind din barca noastra personala, dar va povestim mai incolo ce si cum.

Ajungand in portul din Gozo, eram un pic in intarziere si am realizat ca avem 2 variante. Ori mergem cu autobuzele locale, al caror orar ne punea in dificultate, ori luam un autobuz hop-on hop-off. Ne costa mai mult asa, dar era mai confortabil, urmand sa mergem direct la obiectivele turistice dorite, adica templele megalitice, fereastra de azur, capitala Victoria, plaja cu nisip rosu etc. Nu ne-a fost greu sa cedam insistentelor unei domnisoare care ne-a facut si o reducere de cativa euro de la pretul initial ( cred ca am platit sub 20 Euro pentru amandoi ).

Prima oprire nu a fost la un obiectiv turistic, ci la un magazin care vindea lucruri locale si ne si aratau cum le fabrica. Aici am pierdut cam 30 minute,iar apoi am trecut pe langa Xewkija Rotunda, al 3-lea cel mai mare dom din Europa si apoi pe langa cea mai mare biserica din Gozo.

Nu ne-am grabit sa ne dam jos, noi voiam sa mergem direct sa vedem Fereastra de Azur din Golful Djerba. Nici nu apuci sa te dai bine jos din autobuz aici, ca deja vezi minunea naturii, o fereastra de 60 metri inaltime creata din stancile stancoase ale insulei.

Acum vestea trista, din pacate, de Mediterana a fost creata si dupa luata inapoi. In 2017, ea s-a prabusit in urma unei furtuni puternice. Astfel asa un simbol al insulei Gozo si al intregului arhipelag maltez s-a dus.

Dar aici, in golful Djerba, mai ai ce vedea. Marea lucreaza frumos peste tot, iar aici ne ofera ceea ce localnici numesc Marea interioara – Il-Qawra, accesul facandu-se printr-un tunel ce o leaga de Mediterana. Ca turist, ai ocazia sa strabati tunelul si sa vezi Fereastra de Azur dinspre largul marii, iar apoi sa te intorci iarasi prin tunel.

O experienta, desigur. Numai ca noi atunci nu prea aveam bani, am explicat acest lucru mai demult. Ne-am decis sa facem economie si sa nu mai dam bani si pe acest tur, caci nu stiam cand urmeaza sa vina bani din Erasmus, si noi trebuia sa mai supravietuim si prin Lyon.

Ne-am mai uitat un pic la peisajul dragut al marii interioare si la tunelul cu forma tringhiulara si aspect sacru feminin pana cand ne-am decis sa o luam usor la vale pentru a prinde urmatorul autobuz spre capitala insulei.

Chiar atunci ne reintalnim cu familia de romani pe care am cunoscut-o in Malta, in gradinile suspendate. V-am povestit de fata cea mare a familiei care citea in vacanta din cartea cea rosie de biologie pregatindu-se pentru admiterea la Medicina. Eu ii urasem atunci succes la admitere spunandu-i ca si noi am trecut prin asta, si am salutat atunci scurt pe tatal si fratele ei care erau langa ea.

De data aceasta, ei au fost cei care ne-au recunoscut si am inceput sa vorbim mai mult, pe unde am fost, ce am mai vazut, de ale turistilor. Ei ne-au spus atunci ca sunt cu barca si vor pleca in continuare, in timp ce noi ne pregateam sa luam autobuzul.

Dam sa plecam si dupa ce mergem 10 metri, tatal lor vine dupa noi alergand si ne intreaba daca nu vrem sa venim si noi cu barca cu ei. Un pic tematori, un pic cu gandul la planul pe care il aveam de facut, refuzam pe moment, dar imediat ne dam seama de oportunitate avem si ne-am razgandit imediat si am plecat cu ei. Scriu aceste randuri si rad, zambesc bucurandu-ma de toata experienta cu barca in Malta.

Ne-am urcat in barca cu totii, ea fiind parcata in aceasta mare interioara despre care vorbeam mai sus. Urma sa traversam tunelul spre mare, iar pilotul a fost baiatul familiei, un tanar de 17 ani, foarte emotionat in sens pozitiv de sarcina pe care o avea de dus. Am trecut cu bine prin tunel, iar apoi am iesit afara chiar in dreptul Ferestrei de Azur. Nu am stat bine sa ne gandim si am luat drept pe sub ea, in timp ce toti ceilalti turisti se uitau de sus la smecherii si valorosii aceia care aveau barca si treceau de nebuni cu ea fix prin minunea naturii la care toti se holbau. Barca a inceput sa prinda viteza si am inceput sa lasam in spate golful Djerbwa mergand paralel cu insula si cu niste pereti inalti de peste 50 metri. Eram singuri pe mare in acele momente. Pe de o parte marea nemarginita,pe de alta zidul insulei, fara nici un refugiu, fara mal. Eram prinsi la inghesuiala. Sa va mai zic ca am scos steagul Romaniei si l-am fluturat in bataia vantului in timp e taiam marea in doua?

In acele momente mi-a fost oferita carma barcii si sansa de a conduce pentru prima data in viata un vehicul pe mare. Nu a fost greu, singura mentiune facuta de capul familiei a fost ca nu aveam frana.

Am condus vreo 5 minute si eu pana cand am ajuns in dreptul portului Xlendi, de unde ne-am despartit pentru ca noi urma sa luam un alt autobuz si sa ne continuam excursia pe insula. In acel moment inca tineam sa vedem capitala Rabat-Victoria, templele megalitice si sa facem o baie pe plaja Ramla. Retrospectiv, as mai fi ramas poate pe barca si m-as fi plimbat in continuare, ajungand pana in Comino si Malta cu acest mijloc de transport. Incredibila libertatea pe care ti-o ofera e de nedescris si merita toti banii. Este asemanatoare cu cea de pe bicicleta. Probabil ca si pe motocicleta te simti tot cam asa, dar inca nu imi pot da cu parerea. Daca aveti recomandari pentru o scoala de soferi pentru categoria A, spuneti-ne va rugam.

Am coborat pana la urma in Xlendi si ne-am luat ramas buna de la simpatica familie de romani care ne-a oferit una din cele mai frumoase amintiri din calatoriile de pana acuma. Cateva cuvinte despre ei nu ar strica nu? Pai amandoi sunt doctori si sunt impreuna inca din studentie, pe vremea cand era la moda InterRailul. Au calatorit prin toata Europa dormind in gari si in trenuri, mancand sandwichuri si mancare de supermarket. Acum isi permit fara nici o problema sa isi duca copiii in vacanta in Malta si sa inchirieze o barca pentru 100 Euro pe zi, si sa mai si ajute alti studenti asemanatori lor in tinerete. Cred ca de aici incepem sa aporfundam intelepciunile vietii si urmatorul pas pentru noi, Medicinistii Calatori, este sa oferim si noi altora ce am primit pana acum. Putem incepe asta devenind niste doctori foarte buni, restul va veni de la sine.

Victoria Rabat

Numele nou al capitalei este Victoria, dar toti ceilalti ii spun Rabat. In afara de Citadela din varful dealului nu sunt multe lucruri de vazut aici, dar din descrierile altora putem adauga catedrala Sf Gheorghe cu multa marmura. Drept si prin urmare, dupa ce ne-am luat de mancare de la un fast food ceva ce parea a fi bucatarie traditionala malteza ( in aceeasi masura in care covrigi si merdenelele din Bucuresti pot fi numite bucatarie romaneasca ), am urcat pana sus in varful citadelei si i-am dat dreptate domnului doctor: “ nu aveti ce vedea acolo, este o cetate in curs de reconstruire care va arata in 2 ani ca acum 500 ani “. Dar este bine ca se refac monumentele vechi, oamenii au nevoie sa stie de unde vin. Uitati de exemplu cat de mult bine a facut orasului Alba Iulia refacerea cetatii. Este desigur reconstruita aproape de la zero, dar avem nevoie de astfel de lucruri.

Din varful citadelei, poti admira insula toata si vedea in toate cele 4 zari. Miroase a Africa de aici din varf, pamantul parjolit de soare si vegetatia nu atat de generoasa, marturisesc locatia si istoria acestor locuri.

In timpul asediului lui Suleyman, chiar daca Malta a rezistat, Gozo a fost pradat, iar toti locuitorii dusi in sclavie in Libia.  Citadela a fost reconstruita de cavalerii de Malta dupa ce turcii distrusesera zidurile vechii cetati construite de aragonezi, astfel ca insula Gozo a avut un mod de viata linistit si calm in ultimele sute de ani.

Poti pierde o ora prin Citadela si poti vizita muzeele interioare in functie de timp si buget. Noi ne-am bucurat de pranz intr-un loc linistit si cu priveliste, iar apoi am plecat spre Templele Megalitice de la Ggantija.

Considerate mai vechi decat Stonehenge si Piramidele de la Giza, ele au fost inaltate in epoca bronzului si redescoperite in secolul XIX. Din fotografii, nu sunt atat de spectaculoase ca cele de pe insula principala de la Ħaġar Qim si Mnajdra. Va spunem de fotografii, pentru ca atunci cand am ajuns acolo, doar ce ne-am dat jos din autobuz, am aflat ca biletele vor costa mai mult cu 7-8 Euro fata de cat planificasem sa dam. Asa ca am zis ca nu e cazul sa o fortam si am aplicat aici al 2 lea laitmotiv al domnului doctor: “ ce mergeti sa vedeti atatea pietre, o sa mai fie acolo,  bucurati-va de natura “. Ne-am intors repede la autobuzul care inca nu plecase din statie, asteptandu-si ora de plecare, si am ajuns in scurt timp la plaja rosie de la Ramla.

Rambla Bay, sau Golful Ramla, adica plaja rosie de la Ramla a fost ce a trebuit pentru un sfarsit perfect de excursie in Gozo.

Nu am intrat in apa, cred ca din cauza ca era prea rece, sau poate pentru ca efectiv eram lenesi atunci si voiam sa lenevim pe nisip. In schimb, plaja e larga, nisipul este fin si ai toate motivele sa vii aici zi de zi. Pentru amatorii de legende olimpiene, se spune ca aici, la 200m de plaja, se afla pestera lui Calypso, locul in care Odiseu a fost tinut ( se pare ca fara voia sa ) timp de 7 ani departe de sotia sa, credincioasa Penelopa. Pana la urma, cu interventii, pile, trafic de influenta, Hermes, trimis fiind de Zeus, cere eliberarea lui Odiseu spre disperarea lui Calypso, o nimfa suparata pe misoginismul zeilor.

Iti poti imagina o vacanta in Malta in care sa stai in Gozo. Preturi mai mici, intimitate, totul mai lent, iar in fiecare zi stai pe o plaja cu o tenta rosu caramizie sau iti iei barca si stai in larg, inotand din cand in cand, asa, pentru pastrarea formei.

La plecarea din Gozo a fost si mai dramatic. O coada imensa la ferryboat, o coada imensa la autobuzele catre Valleta, unde a trebuit sa ne folosim de toate siretlicurile invatate la noi pentru a ne urca si noi la bordul vreunui vehicul. Stati linistiti, nu faceam nimic ilegal, caci nici nu prea erau reguli, care, cum urca primul. Dupa aproape 3 ore de la plecarea de pe plaja , reusim sa ajungem  acasa, dupa ce am luat un alt autobuz din Valleta catre hotelul din Sliema.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.